Oldalképek
PDF
ePub
[blocks in formation]

tziek, y xucotzoba chupan jun quivahibal quiej, roma manek quicojlibel pa posáda.

8 Y e co-vi aj-yuka chupan ri ruvachulef rí, chi e quichajin chaka ri cavej.

9 Y tatzu ca xopapo quiquin ruhángel ri Ajaf, y ri rusakil ri Dios xerusakirisaj pa quisutilen; y jani-la xquixibijqui.

10 Y ri ángel xubij chique: Man tixibij-ivi; roma titzu nucamon-pe chive utzilej rutzijol richin nimalej quicoten, y jare quichin conojel ri vinek:

11 Roma vacamin xalex chive, pa rutinamit ri David, jun Colonel, y jare ri CRÍSTO ri Ajaf.

12 Y jare ri retal chivichin: xtivil ri nene pison pa tak tziek, y cotzol pa jun quivahibal quiej.

13 Y pajala xehapon riquin ri ángel e jani-la aj-chicajil, diquiya rukij ri Dios diquibij:

14 Cojlemal chila chicaj che ri Dios,

Y chuvachulef uxlanibel-cux, utzilej rayibel chiquichin ri achi

ha.

15 Y xculvachitej chi tok ri ángeles xehel-el quiquin xebe chila chicaj, y ri aj-yuka diquibila chiquivech: Kojkax-apo vacamin ca pa Betlehem, y tikatzeta re xculvachitej, chi ri Ajaf rukalajirisan chikavech.

16 Xepe jun anin, y xquil ri María, y ri José, y ri acual cotzol pa quivahibal quiej.

17 Y tok xquitzet, xquiya rutzijol ri xbix chique chirij ri acual.

18 Y conojel ri xehacaxan, xpoquicux roma ri diquibij ri aj-yuka.

19 Y ri María xuyec ronojel re nahoj re, duchobola pa ránima.

20 Y xetzolej ri aj-yuka diquiya rucojlen y diquiya rukij ri Dios roma ronojel ri cacaxan y quitzeton, achihel ri xbix chique.

21 Y tok xtzaket ri ruvakxak kij richin diban circuncidar ri nene,

ri Jesús xquiya ri rubi JESÚS; ri rubin-can ri ángel tok cajani tivinakir pan alabel.

22 Y tok xtzaket-el ri kij che ri ruchajchojirisaxic rija, achihel ri ruley ri Moisés, xquicuaj ri nene pa Jerusalem richin xbequiya chuvech ri Ajaf,

23 (Achihel ri tzibatel-can chupan ruley ri Ajaf: Ronojel achin chi dalex nabey xtubinihaj sánto chire ri Ajaf),

24 Richin dequiya ri sipanic, achihel ri bin-can chupan ruley ri Ajaf: juculaj xcur, o cahi curijcun.

25 Y tatzu, co-vi jun achin pa Jerusalem, rubinihan Simeón, y jare, chojmilej achin y nimey richin Dios, royoben ri cukubabel-quicux Israel: y ri Lokolej Espíritu co-vi pa ruvi rija.

26 Y ya kalajirinek chic ruvech roma ri Lokolej Espíritu, chi manek-na xtutzet ri camic ca dutzet-na-can ri Crísto richin ri Ajaf.

27 Xpe roma ri Espíritu chupan rachoch Dios. Tok ri rute rutata ri nene Jesús xquiquem-pe chiri, richin diquiben roma rija achihel ri canrichin-vi ri ley,

28 Jari-tok rija xuquen xulihej-apo, xuya rukij ri Dios, y xubij:

29 Vacamin quinaviskopij-el, Ajaf, re yin amózo,

Achihel ri achabel, chupan uxlanibel-cux;

30 Roma xutzet-can re runak-nuvech re colbel-rihil re xaya, 31 Ri achique achojmirisan chic chiquivech conojel ri vinek;

32 Sek richin xtikalajirisex chique ri Gentiles,

Y ri rucojlen ri atinamit Israel. 33 Y ri José y ri rute ri nene pohinek quicux che ri guebilox chirij rija.

34 Y xerurtisaj ri Simeón, y xubij che ri María ri rute: Tatzu ca, yohon richin tzakic y yacatajic quichin e sibilej pan Israel, y richin retal achokchij xquebix itzel;

35 Y jun machet xtico pan avánima

[blocks in formation]

EN el año quince del imperio de 'Tiberio César, siendo goMt.22.17, bernador de Judea Poncio Pilato, kop. 2.2. y 'Herodes tetrarca de Galilea, y Mt. 14. 1, su hermano "Felipe tetrarca de Mr. 6. 14, Iturea y de la provincia de TracoMt. 14.3. nite, y Lisanias tetrarca de Abilinia,

m

40 Y el niño crecía, y fortalecíase, o y se henchía de sabiduría; y la gracia de Dios era sobre él.

41 E iban sus padres 'todos los años á Jerusalem "en la fiesta de la Pascua.

42 Y cuando fué de doce años, subieron ellos á Jerusalem conforme á la costumbre del día de la fiesta. 43 Y acabados los días, volviendo ellos, se quedó el niño Jesús en Jerusalem, sin saberlo José y su madre.

44 Y pensando que estaba en la compañía, anduvieron camino de un día; y le buscaban entre los parientes y entre los conocidos;

45 Mas como no le hallasen, volvieron á Jerusalem buscándole.

etc.

etc.

n Mt. 2. 22, 23.

cp. 4. 23. Jn. 18. Hch. 4. 6.

13, 24.

2 Siendo sumos sacerdotes "Anás y "Caifás, vino palabra del Señor sobre 'Juan, hijo de Zacarías, en Mt. 26.3. el desierto.

rMt.3.1-12.

Mr.1.2-8.

8 cp. 1. 80.

18.1.3.

u Ex. 23.
14, 15.

Dt. 16. 1.
cp. 1. 77.
Ex. 12. 15.
Is. 40.3, 4.

46 Y aconteció, que tres días después le hallaron en el templo, sentado en medio de los doctores, z cp. 5. 17. oyéndoles y preguntándoles.

47 Y todos los que le oían, se pasmaban de su entendimiento y de sus respuestas.

48 Y cuando le vieron, se maravillaron; y díjole su madre: Hijo, ¿por qué nos has hecho así? He aquí, tu padre y yo te hemos buscado con dolor.

3 Y él vino por toda la tierra alrededor del Jordán, predicando el bautismo del arrepentimiento "para la remisión de pecados;

4 Como está escrito en el libro de las palabras del profeta Isaías que dice:

"Voz del que clama en el de

sierto: Aparejad el camino del Señor, Haced derechas sus sendas. 5 Todo valle se henchirá,

Y bajaráse todo monte y collado;

Y los caminos torcidos serán enderezados,

Y los caminos ásperos allana

dos;

6 Y verá toda carne la salvación

de Dios.

7 Y decía á las gentes que salían para ser bautizadas de él: ¡Oh generación de víboras, quién os enseñó á huir de la ira que vendrá? 8 Haced, pues, frutos dignos de arrepentimiento, y no comencéis á decir en vosotros mismos: Tene

Jesús chiquicojol

S. LÚCAS 2 rat, richin xtikalajin ri guequinojila cánima ri vinek.

36 Y co-vi chuka chiri Ána, jun proféta, rumihal Fanuel, rijatzul-can Aser; benek chic rukij, y xcoje riquin rachijil vuku juna ca pa rukopojilpe;

37 Y malcan-can jumuch riquin caji juna lahek, y man del ta ri pa rachoch Dios, dusamajij ri Dios chi pa kij chi chaka riquin mevay y riquin oración.

38 Y jare, xpe cana hóra rí, dukalajirisaj ri Ajaf, y xutzijoj ri acual chique conojel ri e oyobeyon ri colbelrihil pa Jerusalem.

39 Y tok quitaken chic ronojel achihel ruchojmilal ruley ri Ajaf, xetzolej pa Galiléa, pa Nazaret quitinamit.

40 Y ri acual diquiy, y dinimer ruchuka, nojnek riquin nahoj; y ri rutzil ri Dios co-vi pa ruvi rija.

41 Can quebe-vi ronojel juna ri rute rutata pa Jerusalem chupan ri nimakij Páscua.

42 Y tok cablajuj chic rujuna, xejote-el pa Jerusalem achihel ri can tiban-vi chupan ri nimakij.

43 Y tok xbequis ri nimakij, xetzolej rije, xcoje-can ri acual Jesús pa Jerusalem, manek xquinabej ta ri José y ri rute.

44 Y pa quicux chi co chiquicojol ri cachbil, xebiyin jun kij; y xquicanoj chiquicojol ri e cachalal y ri quetaman quivech:

45 Y manek xquil ta, xetzolej chic pa Jerusalem diquicanola rija.

46 Y xculvachitej, chi pa rox kij, xquil chupan ri rachoch Dios, tzuyul pa quinicajal ri e tijonel, gueracaxaj y ducutula chique.

47 Y conojel ri guehacaxan richin, pohinek quicux che ri runahoj y che ri culubabel ri gueruya.

48 Y tok xquitzet rija, xsach-quicux; xubij ri rute chire: Val, ¿aroma xaben quere chike? Tatzu, ri atata y yin gatkacanola riquin kaxomal.

ri tijonela

49 Jari-tok rija xubij chique: ¿Aroma ca guinicanola? ¿La man ivetaman ta chi co chi guicoje-vi pa rusamaj ri Nata?

50 Y rije man xkax ta chiquivech ri chabel xubij chique.

51 Xule-ka quiquin rije, xbe pa Nazaret, y ca co chiquinimaxic rije. Y ri rute xuyec ronojel re pa ránima. 52 Y ri Jesús diquiy runahoj, y rujuna, y pan utzil riquin ri Dios y quiquin ri achiha.

TANAJ 3

Y CHUPAN ri volajuj rujuna ru

katbel-tzij ri Tibério César, tok Póncio Piláto katoy-tzij pa Judéa, y Heródes rucaj katoy-tzij pa Galiléa, ri rachalal Felipe rucaj katoy-tzij pa Ituréa riquin ri'ruvachulef rubinihan Traconíte, y Lisanías rucaj katoy-tzij pan Abilínia,

2 Tok Anás y Caifás e quitatahal sacerdóte chiri, xpe ruchabel ri Ajaf pa ruvi ri Juan, rucajol ri Zacarías, pa jun tziran ruvachulef.

3 Y rija xbe chuva ronojel ri ruvachulef chi tak ruchi ri Jordán duchabalij ri kasan-ya richin tzolibelcux richin cuybel mac je;

4 Achihel ruchabel ri proféta Isaías ri tzibatel-can chi dubij:

Ruchabel jun ri disiquin pa tziran ruvachulef:

Tichojmirisaj ri rubey ri Ajaf, Tibana choj chique ri e rubey. 5 Ronojel sivan xtinojirisex, Ronojel níma juyu y chíti juyu xtiban lihan chire;

Y ri bey e cotoquek xquechojmirisex,

Y ri kirixit tak bey xqueban lihan chique;

6 Y conojel ri achiha xtiquitzet ri colbel-rihil richin-pe ri Dios.

7 Y xubij chique ri jani-la vinek e petenek richin dikasex-ya pa quivi roma rija: ¡Oh ix quijatzul cumetz! ¿achique biyon chive chi guixanumej chuva ri oyoval chi xtipe?

8 Quixvachin, ca, rucamon richin pachkomibel-cux, y man tichop rubixic pa tak ivánima: Abraham ri

Bautismo

S. LUCAS 3

mos á Abraham por padre: porque os digo que puede Dios, aun de estas piedras, levantar hijos á Abraham.

9 Y ya también el hacha está puesta á la raíz de los árboles: todo árbol pues que no hace buena fruto, es cortado, y echado en el fuego.

10 Y las gentes le preguntaban, diciendo: ¿Pues qué haremos? 11 Y respondiendo, les dijo: El que tiene dos túnicas, dé al que no tiene; y el que tiene qué comer, haga lo mismo.

b

d

Nm. 4. 3.

D. 4.22

Jn. 6.

cHch.2.37.
Is. 58.7.

Stg. 2.

15, 16.
1Jn. 3. 17.

12 Y vinieron también publicanos e cp. 7. 29. para ser bautizados, y le dijeron: Maestro, ¿qué haremos?

13 Y él les dijo: 'No exijáis más fcp. 19.8. de lo que os está ordenado.

14 Y le preguntaron también los Mt. 1. 12. soldados, diciendo: Y nosotros, ¿qué haremos? Y les dice: No hagáis extorsión á nadie, ni calumniéis; y contentaos con vuestras pagas.

15 Y estando el pueblo esperando, y pensando todos de Juan en sus corazones, "si él fuese el Cristo,

16 Respondió Juan, diciendo á todos: Yo, á la verdad, os bautizo en agua; mas viene quien es más poderoso que yo, de quien no soy digno de desatar la correa de sus i zapatos: él os bautizará en Espíritu Santo y fuego;

hJn.1.19,20.

Mr. 1. 7. 12 S. 5. 14. y 14. 4. c.12.12.

1 Cr. 3. 5

k Mt. 2-6.

17 Cuyo bieldo está en su mano, y limpiará su era, y juntará el trigo en su alfolí, y la paja quemará en fuego que nunca se apagará. 18 Y amonestando, otras muchas cosas también anunciaba al pueblo. 19 Entonces Herodes 'el tetrarca, siendo reprendido por él á causa de Herodías, mujer de Felipe su hermano, y de todas las maldades m Gn. 11. que había hecho Herodes,

20 Añadió también esto sobre todo, que encerró á Juan en la cárcel.

21 Y aconteció que, como todo el pueblo se bautizaba, también Jesús fué bautizado; y "orando, el cielo se abrió,

Mt. 14. 3.
Mr. 6. 17.

24, 26.

n Gn. 10. 24

de Jesús 22 Y descendió el Espíritu Santo sobre él en forma corporal, como paloma, y fué hecha una voz del cielo que decía: Tú eres mi Hijo amado, en ti me he complacido. 23 Y el mismo Jesús comenzaba á ser "como de treinta años, 'hijo de José, como se creía; que fué hijo de Elí,

24 Que fué de Mathat, que fué de Leví, que fué de Melchî, que fué de Janna, que fué de José, 25 Que fué de Mattathías, que fué de Amós, que fué de Nahum, que fué de Esli,

26 Que fué de Naggai, que fué de Maat, que fué de Mattathías, que fué de Semei, que fué de José, que fué de Judá,

27 Que fué de Joanna, que fué de Rhesa, que fué de "Zorobabel, que fué de Salathiel,

28 Que fué de Neri, que fué de Melchî, que fué de Abdi, que fué de Cosam, que fué de Elmodam, que fué de Er,

29 Que fué de Josué, que fué de Eliezer, que fué de Joreim, que fué de Mathat,

30 Que fué de Leví, que fué de Simeón, que fué de Judá, que fué de José, que fué de Jonán, que fué de Eliachim,

31 Que fué de Melea, que fué de Mainán, que fué de Mattatha, que fué de 'Nathán,

32 Que fué de David, que fué de Jessé, que fué de Obed, que fué de Booz, que fué de Salmón, que fué de Naassón,

33 Que fué de Aminadab, que fué de Aram, que fué de Esrom, que fué de Phares,

34 Que fué de Judá, que fué de Jacob, que fué de Isaac, que fué de Abraham, "que fué de Thara, que fué de Nachôr,

35 Que fué de Saruch, que fué de y11.12,13. Ragau, que fué de Phalec, que fué de Heber,

1 Cr. 1. 24.
o Mt. 3.
13-17.
Mr. 1.

9-11.
Gn. 5. 6,
y11.10,etc.

etc.

2 ср. 9.
28, 29.

36 Que fué de Sala, "que fué de Cainán, que fué de Arphaxad, "que fué de Sem, que fué de Noé, que fué de Lamech,

37 Que fué de Mathusala, que

S. LÚCAS 3

Dikasex-ya pa katata: roma nibij chive chi Dios ditiquir gueruyec ralcual ri Abraham quiquin re abej re.

9 Y chuka ri iquej yohon chic chi quixe ri che: y que-ca-re ronojel che ri man duya ta utzilej ruvech, dichoyel y ditorix pa kak.

10 Y ri vinek xquicutuj chire, diquibij: ¿Achique ca dikaben?

11 Y xeruculuba rija, xubij chique: Ri co cahi rutziak, tuya chire ri manek riquin; y ri co ruvay, que-chuka-ri tubana.

12 Y xepe chuka jun-cahi moloy tak méro richin dikasex-ya pa quivi, y xquibij chire: Tijonel, ¿achique dikaben?

13 Y rija xubij chique: Man tichojij mas chuvech ri bin chive.

14 Chuka xquicutuj ri soldado chire, diquibij: Y roj, ¿achique dikaben? Y xubij chique: Manjun chique tipakakej, ni man quixkaban-tzij; y quixquicot riquin ri ivajel.

15 Y e co ri vinek coyoben, y diquichobola conojel pa tak cánima chirij Juan, vi ja rija ri Crísto,

16 Xeruculuba ri Juan dubij chique conojel: Yin, kitzij-na-vi, nikasaj-ya pan ivi riquin ya; xa petenek jun mas nim ruchuka que chinuvech yin, ri achique man yin ta rucamon niquir ruvech ri ruxajab: rija xtukasaj-ya pan ivi riquin ri Lokolej Espíritu y riquin kak;

17 Ri rupubal co pa ruka, y xtuchajchojirisaj ri ruhéra, y xtumol ri rutrígo pa rucojlibel, y ri páxo xtuporoj pa kak ri manjumbey xtichup ta.

18 Riquin re pixababel re, y quiy chic chaka ruvech nahoj xutzijola ri utzilej rutzijol chique ri vinek.

19 Jari-tok Heródes ri rucaj katoytzij, xkil roma Juan rumac ri Herodías, rixjayil ri Felipe rachalal ri Heródes, y chuka roma ri itzel ri e rubanalon ri Heródes,

20 Y xuvek chic chuka chuvech ronojel rí, chi xutzapej ri Juan pa cársia.

21 Y xculvachitej tok conojel ri vinek ri kasan-chic-ya pa quivi, y chuka ri Jesús xkasex-ya pa ruvi; y rija duben orar, ri caj xjakatej,

ruvi ri Jesús 22 Xbeka-pe ri Lokolej Espíritu pa ruvi rija, achihel palóma, y xpe jun chabel chicaj dubij: Rat ri Nucajol yalan nulok, avoma rat vilon ri nuquicoten.

23 Y ja ri Jesús ruchapon lahek juvinek lajuj rujuna pa quicux ri vinek, chi rucajol ri José, re rucajol ri Elí,

24 Re rucajol ri Matat, re rucajol ri Leví, re rucajol ri Melquí, re rucajol re Jánna, re rucajol ri José,

25 Re rucajol ri Matatías, re rucajol ri Amós, re rucajol ri Nahum, re rucajol ri Eslí,

26 Re rucajol ri Naggái, re rucajol ri Maat, re rucajol ri Matatías, re rucajol ri Seméi, re rucajol ri José, re rucajol ri Judá,

27 Re rucajol ri Joánna, re rucajol ri Résa, re rucajol ri Zorobabel, re rucajol ri Salatiel,

28 Re rucajol ri Nerí, re rucajol ri Melquí, re rucajol ri Abdí, re rucajol ri Cosam, re rucajol ri Elmodam, re rucajol ri Er,

29 Re rucajol ri Josué, re rucajol ri Eliezer, re rucajol ri Joreim, re rucajol ri Matat,

30 Re rucajol ri Leví, re rucajol ri Simeón, re rucajol ri Judá, re rucajol ri José, re rucajol ri Jonán, re rucajol ri Eliaquim,

31 Re rucajol ri Meleá, re rucajol ri Mainán, re rucajol ri Matatá, re rucajol ri Natán,

32 Re rucajol ri David, re rucajol ri Jessé, re rucajol ri Obed, re rucajol ri Booz, re rucajol ri Salmón, re rucajol ri Naasón,

33 Re rucajol ri Aminadab, re rucajol ri Aram, re rucajol ri Esrom, re rucajol ri Farés,

34 Re rucajol ri Judá, re rucajol ri Jacob, re rucajol ri Isaac, re rucajol ri Abraham, re rucajol ri Tára, re rucajol ri Nacor,

35 Re rucajol ri Saruc, re rucajol ri Ragau, re rucajol ri Fálec, re rucajol ri Heber,

36 Re rucajol ri Salá, re rucajol ri Cainán, re rucajol ri Arfaxad, re rucajol ri Sem, re rucajol ri Noé, re rucajol ri Lamec,

37 Re rucajol ri Matusalá, re rucajol

« ElőzőTovább »