Oldalképek
PDF
ePub

Ri coyoxic

ROMÁNOS 9

rij ri sujun-can, yohon pa quivi chi e rijatzul.

9 Roma ri tzij ri sujun-can jare: Achihel chupan re tiempo re xquipe, y Sára xticoje jun ral.

10 Y man xe ta re; xa chuka Rebéca xecoje ral roma jun, ja ri Isaac katata.

11 (Roma tok cajani quehalex, ni cajani tiquiben ta jun_utz o itzel, richin chi ri runojin Dios achihel rubeyal che ri ruchahoj-rihil tipahecan jumul, man coma ta ri banobel xa roma ri doyon;)

12 Xbix chire chi ri nimalaxel xtoc rumózo ri chaklaxel.

13 Achihel tzibatel-can: Ja ri Jacob xinvajo, y ri Esaú xinvetzelaj.

14 ¿Achique ca xtikabij? ¿Chi co ri man ruchojmil ta riquin Dios? Manjumbey.

15 Y chire Moisés dubij: Xtinpokonaj xabachique ri xtinpokonaj, y xtinjoyovaj ruvech xabachique ri xtinjoyovaj ruvech.

16 Que-ca-ri chi man richin ta ri dirayiben, ni richin ta ri danin, xa richin-pe Dios joyovanel.

17 Roma ri Tzibatel-can dubij chirij Faraón: Chi roma-vi-re at nuyacon, richin chi avoma rat nikalajirisabej ri vuchuka, y chi ri nubi titzijox chuvech ronojel ri ruvachulef.

18 Que-ca-ri chi ri achique drajo dujoyovaj ruvech dujoyovaj ruvech; y ri achique drajo ducovirisaj, ducovirisaj.

19 Xtabij ca chuve: ¿Aroma ca doyover? roma ¿achique xtikaton ri rurayibel rija?

20 Mani rat achin, ¿Achique-oc rat richin ta chi gatoyover riquin Dios? Xtubij cami ri bojoy chire ri xbanun richin: ¿Aroma xaben quere chuve?

21 ¿La man pa ruka ta ri banuybojoy co-vi richin duben cana che ri jucolaj chabek jun cojlibel richin yabel-kij, y jun chic richin yabel-quix? 22 ¿Y achique, vi Dios, drajo ducut ri royoval y duya rutzijol ri ruchuka, xerucoch riquin jani-la chuchujil ri cojlibel e richin oyoval e banun chic utzil richin camic,

23 Y richin chi dukalajirisaj ri ru

ri Gentiles beyomel ri rucojlen, chi ruyohon pa quivi ri cojlibel e richin joyovabel chi rija e ruchojmirisan richin cojlen;

24 Ri achique chuka e royon, dubij chitzij ri roj, man xaxe ta chique Judíos, xa chuka chique ri Gentiles? 25 Achihel chuka dubij pan Oséas: Xtinbij nuvinak chire ri man-vi nuvinak ta;

Y nulok chire ri man-vi nulok ta. 26 Y xticulvachitej, chi ri acuchi xbix-vi chique: Rix man ix nuvinak ta,

Chiri xtiquibinihaj-vi e ralcual ri caslic Dios.

27 Chuka Isaías disiquin chirij Israel: Vi ta ri e ralcual ri Israel e jani-la ta achihel ri sanayi richin ri mar, xaxe-oc ri xquecanej-can xquecolotej:

28 Roma ruchapon rutzakatisaxic y ruquisic ri chojiquil pa chojmilal, roma pa jun-cahi tzij, xtuben ri Ajaf ruchojmil ri ruvachulef.

29 Y achihel xubij-can Isaías ojer: Vi ri Ajaf quichin ri e jani-la manek ta xuya-can kijatzul, Achihel ta Sodóma xojbe-el, y xban ta chike achihel chire Gomórra.

30 Achique ca xtikabij? chi ri Gentiles chi manek-vi cokan ta chojmilal, quilon ri chojmilal, dubij chitzij ri chojmilal chi xa roma ri nimabel-cux;

31 Ja ca ri Israel chi cokan-vi ri ruley ri chojmilal, man xquiki ta ri ruley ri chojmilal.

32 ¿Aroma? roma xcokaj man roma ta nimabel-cux, xa achihel coma ri e rubanobal ri ley: roma-ri xepajquitej chuvech ri abej richin pajquibel, 33 Achihel tzibatel-can:

Re tatzu niya chupan Sión jun abej richin pajquibel, y abej richin tzakic;

Y ri xtiniman richin rija, manek xtiquixbitej ta.

[blocks in formation]

La palabra

ROMANOS 10

de la fe

"que tienen celo de Dios, mas noa Hch. 21. ñor, ¿quién ha creído á nuestro conforme á ciencia.

3 Porque ignorando la justicia de Dios, y procurando establecer la suya propia, 'no se han sujetado á la justicia de Dios.

4 Porque el fin de la ley desd Cristo, para justicia á todo aquel que cree.

20.

Fil. 3. 9.
e Sal. 19. 4.
Mt. 5. 17.

Ga. 3. 12.

5 Porque Moisés describe la justicia que es por la ley: "Que ele Lv. 18. 5. hombre que hiciere estas cosas, vivirá por ellas.

6 Mas la justicia que es por la fe dice así: 'No digas en tu corazón: ¿Quién subirá al cielo? (esto es, "para traer abajo á Cristo.)

Dt. 30.
Dt.32.21.

12, 13.

cp. 11. 11. h Jn. 3. 13.

7 O, ¿quién descenderá al abis-i Tit. 3. 3.
mo? (esto es, para volver á traer á
Cristo de los muertos.)

8 Mas ¿qué dice? 'Cercana está la palabra, en tu boca y en tu corazón. Esta es la palabra de fe, la cual predicamos:

9 Que 'si confesares con tu boca al Señor Jesús, y creyeres en tu corazón que Dios le levantó de los muertos, serás salvo.

10 Porque con el corazón se cree para justicia; mas con la boca se hace confesión para salud.

Dt. 30. 14.

k Is. 65. 1.

cp. 9. 30.

Mt. 10.32.
12.

m Is. 65. 2.

[blocks in formation]

14 ¿Cómo, pues, invocarán á aquel en el cual no han creído? ¿y

[ocr errors]

cp. 1. 16.

36.

8 cp. 8. 29.

Jl. 2. 32.
ch.2.21

u 1 R.
10, 14.

anuncio?

17 Luego la fe es por el oir; y el oir por la palabra de Dios.

18 Mas digo: ¿No han oído? Antes bien,

Por toda la tierra ha salido la fama de ellos,

Y hasta los cabos de la redondez de la tierra las palabras de ellos.

19 Mas digo: ¿No ha conocido esto Israel? Primeramente Moisés dice:

"Yo os provocaré á celos con
gente que no es mía;
Con 'gente insensata os pro-
vocaré á ira.

20 E Isaías determinadamente dice:

*Fuí hallado de los que no me buscaban;

Manifestéme á los que no preguntaban por mí. 21 Mas acerca de Israel dice: Todo el día extendí mis manos á un pueblo rebelde y contradictor.

[blocks in formation]

4 Mas ¿qué le dice la divina rescómo creerán á aquel de quien no 1R. 19. 18. puesta? "He dejado para mí siete han oído? ¿y cómo oirán sin haber quien les predique?

15 ¿Y cómo predicarán si no x cp. 9. 27. "fueren enviados? Como está es-Hch. 13.2. crito: ¡Cuán hermosos son los z Is. 52. 7. pies de los que anuncian el evan-a ep.4.4, 5. gelio de la paz, de los que anuncian el evangelio de los bienes!

16 Mas no todos obedecen evangelio; pues Isaías dice:

[blocks in formation]
[blocks in formation]

quij chi benek cánima chirij ri Dios, xa man achihel ta rubeyal ri etamabel.

3 Roma man quetaman ta ri ruchojmilal ri Dios, y diquitej-quikij richin diquipaba ri quichin ka rije, man quiyohon-ta-qui chuxe ri ruchojmilal ri Dios.

4 Roma ri ruquisibel ri ley ja ri Cristo richin chojmilal chire ronojel ri achique diniman.

5 Roma Moisés dutzibaj chirij ri chojmilal chi roma ri ley: Ri achin ri xtibanun jere, xticase coma rije.

6 Y ri chojmilal chi xa roma ri nimabel-cux dubij quere: Man tabij pan avánima: ¿Achique xtijote chila chicaj? (re xa richin chukasaxic-pe ri Cristo:)

7 O, ¿achique xtika-ka chupan ri sivan chiki benek? (re xa richin chujotobaxic-pe ri Crísto chiquicojol-pe caminaki.)

8 Y, ¿achique dubij? Nakaj co-vi ri chabel, pan achi y pan avánima. Jare ri chabel richin nimabel-cux, ri achique dikatzijoj:

9 Chi vi xtakalajirisaj riquin achi ri Ajaf Jesús, y vi xtanimaj riquin avánima chi Dios xyacon-el richin, chiquicojol caminaki, xcacolotej.

10 Roma riquin ri ánima dinimex-vi richin chojmilal; y riquin chihij dikalajirisex richin colbel-rihil.

11 Roma ri Tzibatel-can dubij: Xabachique xtiniman rija, manek xtiquixbitej ta.

12 Roma manek jun-vi ta ri Judío chuvech ri Griégo: roma cana Ajaf rí ri quichin conojel beyon quiquin conojel ri guehoyon richin.

13 Roma xticolotej xabachique ri xtoyon ri rubi ri Ajaf.

14 ¿Achihel ta ca tok xticoyoj ri man quiniman ta? y ¿achihel tok xtiquinimaj ri achokchij man cacaxan ta? ¿y achihel tok xticacaxaj tok xu manjun chique ta ditzijon chique?

15 ¿Y achihel tok xtiquitzijoj, vi ta manek_guetak-el? achihel tzibatelcan: ¡Yalan jebejoj caken ri guetzijon ri utzilej rutzijol richin uxlanibelcux, quichin ri guetzijon ri utzilej rutzijol richin ri utz je!

16 Y man conojel ta gueniman ri

ri nimabel-cuxlal

utzilej rutzijol; dubij, ca Isaías: Ajaf, ¿achique nimayon ri katzijon?

17 Ri nimabel-cux, ca, xa roma ri acaxanic; y_ri acaxanic xa roma ri ruchabel ri Dios.

18 Y nibij: ¿La man cacaxan ta? Cacaxan,

Pa ronojel ri ruvachulef elenek ri quitzijol rije,

Y ca chuchi ri ruvachulef ri quichabel rije.

19 Y nibij: ¿La man retaman ta Israel re? Nabey dubij Moisés:

Quiquin vinek man e vichin ta xtinben chi guinicuxlahaj; Quiquin vinek manek quinahoj xquixinvoyovarisaj-vi.

20 Y yalan dicovin ri Isaías dubij: Xinilitej coma ri man-vi xinquicanoj ta;

Xincut-vi chiquivech ri manekvi xinquichob ta.

21 Ja ca ri chirij Israel dubij: Ronojel ri kij xenjek ri nuka che jun tinamit man diniman ta y dicululahan.

TANAJ 11

NIBIJ, ca: ¿La retzelan-cami-can i ruvinak? Manjumbey. Roma chuka yin aj-Israel, yin rijatzul-can ri Abraham, yin riy rumamcan Benjamín.

2 Manek retzelan ta Dios ri ruvinak, ri achique nabey xretamaj quivech. ¿O man ivetaman ta achique dubij ri Tzibatel-can chirij Elías? achihel dichon riquin Dios disujun chirij Israel, dubij:

3 Ajaf, e camisalon ri e aproféta, y quiyojlon ri altar e avichin; y yin nuyonil-oc yin co-can, y diquitej rukijul nucamic.

4 Y ¿achique dubij ri santohilej culubabel chire? E nuyohon-can vichin e vuku mil achiha, ri manek quikochon ta ri quichec chuvech ri Baal. 5 Queri chuka, ca vacamin e canajnek-can jutanaj roma ri chahojrihil richin ri utzil.

6 Y vi roma utzil, man coma ta chic ri banobel je; vi ta jun chic rubaniquil ri utzil man chic utzil ta. Y vi roma je ri banobel, man chic utzil ta; pa jun chic rubaniquil ri banobel man chic banobel ta.

[blocks in formation]

Séales vuelta su mesa en Sal. 69. lazo, y en red,

Y en tropezadero, y en paga;

21 Que si Dios no perdonó á las ramas naturales, á ti tampoco no perdone.

22 Mira, pues, la bondad y la severidad de Dios: la severidad ciertamente en los que cayeron; mas la bondad para contigo, si permanecieres en la bondad; pues

10 Sus ojos sean obscurecidos ƒ Jn. 15. 2. de otra manera 'tú también serás

[blocks in formation]

cortado.

23 Y aun ellos, si no permanecieren en incredulidad, serán ingeridos; que poderoso es Dios para volverlos á ingerir.

24 Porque si tú eres cortado del natural acebuche, contra natura fuiste ingerido en la buena oliva, ¿cuánto más éstos, que son las ramas naturales, serán ingeridos en su oliva?

25 Porque no quiero, hermanos, que ignoréis este misterio, para que no seáis acerca de vosotros mismos arrogantes: que el 'endurecimiento en parte ha acontecido en Israel, 'hasta que haya entrado la plenitud de los Gentiles;

26 Y luego todo Israel será salvo; como está escrito:

"Vendrá de Sión el Libertador, Que quitará de Jacob la impiedad;

27 Y éste es mi pacto con ellos,

"Cuando quitare sus pecados. 28 Así que, cuanto al evangelio, son enemigos por causa de vosotros; mas cuanto á la elección, son muy amados por causa de los padres.

29 Porque sin arrepentimiento son las mercedes y la vocación de Dios.

30 Porque como también vosotros "en algún tiempo no creísteis á Dios, mas ahora habéis alcanzado misericordia por la incredulidad de ellos;

31 Así también éstos ahora no han creído, para que, por la misericordia para con vosotros, ellos también alcancen misericordia.

[blocks in formation]

7 ¿Achique ca? Ri Israel manek rilon ta ri ducanola; y ri chahoj-rihil, jari quilon: y ri chaka chic xecovirisex,

8 Achihel tzibatel-can: Dios xuya chique jun espíritu richin varan, runak-quivech ri achokiquin man quetzuhun, y acaxabel ri achokiquin man quehaquex, ca chupan ri kij vacamin. 9 Y David dubij:

Xtupo-ta-ri ri quimésa che camal, y che chapbel,

Y che pajquibel, y che quitojbalil:

10 Ri runak-quivech xquekekumer ta richin chi man xquetzuhun,

Y talucuba ri ruchehel ri quij

jantape.

11 Nibij ca: ¿La e pajquitajinek richin chi guetzak? Manjumbey; xa roma ri quipajquinic rije xpe ri colbel-rihil chique ri Gentiles, richin chi tiquicuxlahaj.

12 Y vi ri quipajquinic rije ja ri rubeyomel ri ruvachulef, y ri quichutinirisaxic ja ri quibeyomel ri Gentíles, ¿la man cami mas ta ri quinojirisan-rihil rije?

13 Roma chive rix, Gentiles, guichon-vi. Roma ca, yin apóstol quichin ri Gentiles, ri nusamaj niya-rukij,

14 Vi roma xabachique rubaniquil xtinben chi ri e nuquiquel quecuxlahan, y xquencol ta jun-cahi chique rije.

15 Roma vi ri quelesaxic rije ja ri junumabel quivech ri aj-ruvachulef riquin Dios, ¿achique ca ri quiculic, vi man ja ta ri caslen chiquicojol-pe ri caminaki?

16 Y vi lokolej ri nabey ruvech, queri chuka ronojel; y vi lokolej ri ruxe, chuka ri ruka.

17 Vi jun-cahi chique ri ruka xekajlox-el, y rat tok at quechelaj olíva, xatic-can pa quicojlibel rije, y xatilon che ri ruxe y che ri ruraxal ri utzilej olíva,

18 Man caquicot chiquij ri ruka; y vi gaquicot, tavetamaj chi man rat ta at chapayon richin ri ruxe, xa ja ri ruxe chapayon avichin rat.

19 Rat xcacha, "Ri ruka xekajlox-el richin chi xitic-can yin."

quichin ri Gentiles

20 Que-ca-ri: roma manek quinimabel-cux xekajlox-el, y rat xa roma ri nimabel-cux at pahel. Man tanimirisaj-avi, xa taxibij-avi.

21 Vi ri Dios man xerupokonaj ta ri can e ruka-vi ri olíva, rat chuka manek xcarupokonaj ta.

22 Tatzu, ca, ri rutzil y ri royoval ri Dios: ri oyoval kitzij-na-vi chiquij ri xetzak; y ri utzil chave rat, vi xcacoje chupan ri utzil; chi pa jun chic rubaniquil chuka rat xcachoy-el.

23 Y chuka rije, vi manek xquecoje-can queri manek quinimabelcux, xquetic chirij ri che; chi co ruchuka ri Dios richin guerutic chic jumbey.

24 Roma vi rat xachoy-pe riquin ri pa quechelaj olíva, y man avijatzul ta xatic chirij ri utzilej olíva, ¿la man cami mas ta re, chi can e ruka-vi, xquetic chirij ri olíva can quichehelvi?

25 Roma man nivajo ta, vachalal, chi dicoje-can pa kekun chivech re man kalajirisan ta re, richin chi man tiben-ka chi yalan inahoj: chi ri covirisan-rihil chaka culvachitajnek che Israel, ca jampe-na xquetzaket ri Gentiles;

26 Y queri, ronojel Israel xticolotej, achihel tzibatel-can:

Xtel-pe pa Sión ri Colonel,
Chi xtrelesaj che ri Jacob ri
manek rajovabel chire ri
Dios.

27 Y jare ri nuchojmirisan quiquin rije,

Tok xtinvelesaj ri quimac je.

28 Que-ca-ri, che ri utzilej rutzijol, e cóntra chirij pan icuénta rix: ja ca che ri chahoj-rihil, yalan e ajovan pa quicuénta ri ojer tak quima

ma.

29 Roma man dujel ta runojibal ri Dios che ri rusipanic y ri royonic.

30 Roma achihel chuka rix chi tok rubanun-can man xinimaj ta ri Dios, y vacamin ivilon joyovabel roma ri manek quinimabel-cux rije;

31 Queri chuka re man quiniman ta vacamin, richin chi roma ri rujoyovaxic ivech rix, tijoyovex chuka quivech rije.

« ElőzőTovább »