Oldalképek
PDF
ePub

Rucastajixic

ri Lázaro

20 Jari-tok ri Márta, tok xracaxaj chi Jesús petenek, xel-pe chuculic; y ri María xcoje chiri pa jay.

S. JUAN 11 2 (Y ri María, ja ri xquilon raken ri Ajaf riquin jun akon jubul, y xusu ri raken riquin rusumal ruvi;) rija ri achok-xibal ri Lázaro chi yavavi.

3 Ri e rana xetakon-ca-el riquin ri Jesús, chubixic chire: Ajaf, ri yalan davajo yava.

4 Tok xracaxaj-ca-pe ri Jesús, xubij: Re yabil re man richin ta camic, xa richin rucojlen ri Dios, richin diyarukij ri Rucajol ri Dios roma rí.

5 Y guerajo-vi Jesús ri Márta riquin ri rachalal, riquin Lázaro.

6 Tok xracaxaj chi yava, xcoje-china-pe cahi kij ri acuchi co-vi.

7 Tok xkax rí, xubij chique ri tijoxela: Jo chic jumbey pa Judéa. 8 Xquibij ri tijoxela chire: Tijonel, ca juba tiquitej-quikij ri Judíos richin gatquiquek chi abej; ¿la gabe chic jumbey chiri?

9 Jesús xuculuba: ¿La man са rucuan ta cablajuj hóra ri jun kij? Ri xtibiyin pa kij, man dipajquitej ta: roma dutzet ri sek richin re ruvachulef re.

10 Y ri xtibiyin chaka, dipajquitej, roma manek sek riquin.

11 Xbitej-ka re, xubij chique chic jumbey: Ri kahamígo Lázaro diver; y guibe nencasoj che ri ruvaran.

12 Jari-tok xquibij ri rutijoxel: Ajaf, vi diver, xticolotej.

13 Y jare xubij ri Jesús chirij ri rucamic rija: y pa quicux rije xutzijoj ri uxlanibel richin ri varan.

14 Jari-ca-tok, ri Jesús xukalajirisaj chiquivech: Ri Lázaro caminek. 15 Y guiquicot ivoma rix, chi man xicoje ta chiri, richin tinimaj: y jo riquin rija.

16 Jari-tok ri Tomás, ri rubinihan Didimo, xubij chique ri rach-tijoxel: Jo chuka roj, richin gojbequen riquin ri Ajaf.

17 Xpe ca Jesús, xberila caji yan kij timuk-vi.

18 Y Betánia co chunakaj Jerusalem, co lahek nicaj ciénto can.

19 E quiy ca chique ri Judíos xetoka quiquin ri Márta y ri María, chucukubaxic quicux che ri quixibal.

21 Y ri Márta xubij chire Jesús: Ajaf, vi ta xacoje vave, ri nuxibal manek ta xquen.

22 Y chuka vetaman vacamin, chi ronojel ri xtacutuj chire ri Dios, Dios xtuya chave.

23 Jesús xubij chire: Xticastej ri axibal.

24 Márta xubij chire: Vetaman chi xticastej chupan ri castajibel pa ruquisibel kij.

25 Jesús xubij chire: Yin ri castajibel y ri caslen: ri xquiniman, stape caminek, xticase.

26 Y conojel ri e ques y guinquinimaj man xquequen ta jumul. ¿La danimaj re?

27 Xubij chire: Kitzij, Ajaf; yin nuniman chi rat ri Crísto, ri Rucajol ri Dios ri at petenek chuvachulef.

28 Y tok xbitej-ka re, xbe, y xroyoj pan evel ri María ri rachalal, xubij: Ri Tijonel co vave, y garoyoj.

29 Rija, tok xracaxaj, xyacatej-pe jun anin xpe riquin ri Jesús.

30 (Manjani ca tapon ri Jesús chupan ri chíti tinamit, ca co ri acuchi xberuculu-vi ri Márta.)

31 Jari-tok ri Judíos ri e co riquin chi rachoch rija, y diquicukuba-rucux, tok xquitzet chi María xyacatejpe jun anin, y chi elenek-pe, xcokaj, diquibij: Dibe riquin ri jul richin dehok chiri.

32 Y ri María, tok xpe ri acuchi co-vi ri Jesús, y xutzet, xuque-ka chi raken, xubij chire: Ajaf, vi ta xacoje vave, manek ta xquen ri nuxibal.

33 Jari-tok Jesús, tok xutzet rija dok, y ri Judíos ri e petenek junan riquin guehok, xjikjox, y xsach-ruсих,

34 Xubij ca: ¿Acuchi xiya-vi? Xquibij chire: Ajaf, catampe, tohatzeta.

35 Xok Jesús.

36 Jari-tok ri Judíos xquibij: Titzu yalan tirajo.

[blocks in formation]

los pies de Jesús 51 Mas esto no lo dijo de sí mis

37 Y algunos de ellos dijeron:
¿No podía éste que "abrió los ojos al a cp. 9. 6, 7. mo; sino que, como era el sumo

ciego, hacer que éste no muriera?
38 Y Jesús, conmoviéndose otra
vez en sí mismo, vino al sepulcro.
Era una cueva, la cual tenía una bMt.27.60.
piedra encima.

39 Dice Jesús: Quitad la piedra.
Marta, la hermana del que se
había muerto, le dice: Señor,
hiede ya, que es de cuatro días.
40 Jesús le dice: ¿No te he di-
cho que, si creyeres, verás la
gloria de Dios?

41 Entonces quitaron la piedra de donde el muerto había sido puesto. Y Jesús, alzando los ojos arriba, dijo: Padre, gracias te doy que me has oído.

42 Que yo sabía que siempre me oyes; mas por causa de la compañía que está alrededor, lo dije, para que crean que tú me has enviado.

43 Y habiendo dicho estas cosas, clamó á gran voz: Lázaro, ven fuera.

44 Y el que había estado muerto,

[ocr errors]

cp. 20. 1.

Is. 49. 6.
Jn. 2. 2.

d ep. 10. 16.

26.

vers. 25,
ver. 4.

0 cp. 7. 1

12. 36.

У 6. 4.

cp. 2. 13
cp. 12.30.
Nm. 9. 10.

Hch.21.24.

pontífice de aquel año, profetizó que Jesús había de morir por la nación:

52 Y no solamente por aquella nación, mas también para que juntase en uno los hijos de Dios que estaban derramados.

53 Así que, desde aquel día consultaban juntos de matarle.

54 Por tanto, Jesús 'ya no andaba manifiestamente entre los Judíos; mas fuése de allí á la tierra que está junto al desierto, á una ciudad que se llama Ephraim; y estábase allí con sus discípulos. 55 Y la Pascua de los Judíos estaba cerca; y muchos subieron de aquella tierra á Jerusalem antes de la Pascua, 'para purificarse; 56 Y buscaban á Jesús, y hablaban los unos con los otros estando en el templo: ¿Qué os parece, que no vendrá á la fiesta?

57 Y los pontífices y los Fariseos habían dado mandamiento, que si

salió, atadas las manos y los pies cp. 19. 40. alguno supiese dónde estuviera, lo

con vendas; y su rostro estaba envuelto en un sudario. Diceles Jesús: Desatadle, y dejadle ir.

45 Entonces muchos de los Judíos que habían venido á María, y habían visto lo que había hecho Jesús, creyeron en él.

46 Mas algunos de ellos fueron á Plos Fariseos, y dijéronles lo que Jesús había hecho.

47 Entonces los pontifices y los Fariseos juntaron concilio, y decían: ¿Qué hacemos? porque este hombre hace muchas señales.

[blocks in formation]

manifestase, para que le prendiesen.

CAPÍTULO 12

Y "JESUS, seis días antes de "la

Pascua, vino á Bethania, donde estaba Lázaro, que había sido muerto, al cual había resucitado de los muertos.

2 E hicieronle allí una cena; y Mt. 269. Marta servía, y Lázaro era uno de Mt. 26. 3. los que estaban sentados á la mesa juntamente con él.

8 ep. 19. 39.

3 Entonces María tomó una 48 Si le dejamos así, todos creelibra de ungüento de nardo líquido rán en él; y vendrán los Roma- Le. 7. 38. de mucho precio, y tungió los pies

nos, y quitarán nuestro lugar y la nación.

49 Y 'Caifás, uno de ellos, sumo pontifice de "aquel año, les dijo: Vosotros no sabéis nada;

50 Ni pensáis que nos conviene que un hombre muera por el pueblo, y no que toda la nación se pierda.

cp. 18. 13.

cp. 6. 71. Mr. 14

Mt. 26. 8.

de Jesús, y limpió sus pies con sus cabellos: y la casa se llenó del olor del ungüento.

4 Y dijo uno de sus discípulos, Judas Iscariote, hijo de Simón, el que le había de entregar:

5 ¿Por qué no se ha vendido este ungüento por trescientos dineros, y se dió á los pobres?

María duquil

S. JUAN 11 37 Jun-cahi chique xquibij: ¿La man ca ditiquir ta re ri xujek ri runakruvech ri moy, xuben ta chi man ta xquen?

38 Y ri Jesús, xjikijox chic jumbey rucux, xapon ri acuchi mukun-vican. Xa jun jul, y co-vi jun abej pa ruvi.

39 Xubij Jesús: Tima-el ri abej. Márta, rana ri caminek, xubij chire: Ajaf, chuf chic, caji yan rukij.

40 Jesús xubij chire: ¿La man nubin ta chave chi vi xtanimaj, xtatzet ri rucojlen ri Dios?

41 Jari-tok, xquiquen-el ri abej ri acuchi yohon-vi ri caminek. Y Jesús xuyec runak-ruvech chicaj, xubij: Nata, matiox niya chave chi xinavacaxaj.

42 Yin vetaman-vi chi ronojel bey guinavacaxaj: xa roma ri vinek quisurin vij, ri ximbij, richin xtiquinimaj chi rat at takayom-pe vichin.

43 Tok, rubin-chi-ka jere, xchon chi covilej chabel: Lázaro, catel-pe.

44 Y ri caminek xel-pe, e ximil ruka raken riquin tziek; y ri rupalej pison chi jun sut. Xubij Jesús chique: Tiquira, y tiviskopij-el richin dibe.

45 Jari-tok e quiy chique ri Judíos ri can e petenek-vi riquin ri María, y xquitzet ri xuben Jesús, xquinimaj rija.

46 Y jun-cahi chique rije xebe quiquin ri Fariséos, xquibij chique ri xuben Jesús.

47 Jari-tok ri nimalaxela tak sacerdóte quiquin ri Fariséos xquimol nahoj, y xquibij: ¿Achique dikaben? re achin re quiy retal guerubanala.

48 Vi choj xtikaya-kij chire, conojel xtiquinimaj rija: y xquepe ri Romános, xtiquimej ri karuvachulef y kavinak.

49 Y ri Caifás, jun chique rije, ri quitatahal sacerdóte chupan ri juna rí, xubij chique: Rix manek achique ta ivetaman.

50 Man xa ta dichob chi utz diquen jun achin coma ri vinek, que chuvech conojel ri vinek xquesach.

ri raken ri Jesús 51 Y re man xubij ta riquin runojibal rija; xa roma rija ri quitatahal sacerdóte chupan ri juna rí, xukalajirisaj chi Jesús dibequen-vi pa quicuénta ri vinek.

52 Y man xe ta coma ri vinek rí, chuka richin xquerumol xa jun quivech ri e ralcual ri Dios ri e quiratajnek.

53 Roma-ri, chupan-pe ri kij rí xquiya chiquivech junan richin diquicamisaj.

54 Roma-ri manek chic xbiyaj ta Jesús chiquicojol ri Judíos pa sakil; y xel-pe chiri xbe chupan ri jun ruvachulef chunakaj ri jun tziran ruvachulef, pa jun tinamit rubinihan Ephraim: xcoje chiri quiquin ri rutijoxel.

55 Y nakaj chic co-vi ri Páscua quichin ri Judíos: e quiy ca xejote-el chupan ri jun ruvachulef rí xebe pa Jerusalem chuxe ri Páscua, richin dequichajchojirisaj-qui.

56 Y diquicanola-vi ri Jesús, y guechoyaj chiquivech chi cachbil-qui e co chupan ri rachoch ri Dios: ¿Achique ca dichob rix, la manek cami xtipe ta che ri nimakij?

57 Y ri nimalaxela tak sacerdóte y ri Fariséos e quipixaban chic ri vinek chi vi co jun xtetaman acuchi co-vi, tukalajirisaj, richin xtiquichop.

Y

TANAJ 12

JESÚS, vaki kij chuxe can ri Páscua, xpe pa Betánia, ri acuchi co-vi ri Lázaro ri xquen-vi, ri xucasoj chiquicojol ri caminaki.

2 Xquiben ca jun ruvahin chiri; y Márta drilij y Lázaro jun-vi chique ri junan e co riquin rija e tzuyul chuchi mésa.

3 Jari-tok ri María xuquen jun líbra akon jubul ruxla quiy rajel, y xuquil chij raken Jesús, y xusu ri raken che rusumal ruvi: y ri jay xnoj che ri ruxla ri akon.

4 Y xubij jun chique ri rutijoxel, Júdas Iscariote, rucajol ri Simón, jari ri dejachon-vi richin.

5 ¿Aroma man xcayix ta re akon re chi nicaj ciento quetzal, y xya ta chique ri póbre?

[blocks in formation]

c vers. 1, 12.

cp. 11. 55.

d cp. 13. 29.

b

la fiesta.

en Jerusalem

6 Mas dijo esto, no por el cuidado a cp. 7. 35. 20 Y había ciertos "Griegos de los que él tenía de los pobres; sino bHch.8.27. que habían subido á adorar en porque era ladrón, dy tenía la bolsa, y traía lo que se echaba en ella. 7 Entonces Jesús dijo: Déjala: para el día de 'mi sepultura ha guardado esto;

8 Porque á los pobres siempre los tenéis con vosotros, mas á mí no siempre me tenéis.

9 Entonces mucha gente de los

e

cp. 1. 44. Mt.26.12.

21 Estos, pues, se llegaron á Felipe, que era de Bethsaida de Galilea, y rogáronle, diciendo: Señor, querríamos ver á Jesús.

22 Vino Felipe, y díjolo á Andrés; Andrés entonces, y Felipe, lo dicen á Jesús.

23 Entonces Jesús les respondió,

Judíos entendió que él estaba allí; cp. 7. 30 diciendo: "La hora viene en que

y vinieron no solamente por causa de Jesús, mas también por ver á Lázaro, al cual había resucitado de los muertos.

10 Consultaron asimismo los príncipes de los sacerdotes, de matar también á Lázaro;

[ocr errors]

y 17. 1.

cp. 11. ilCo.15.36.

43, 44.

jMt. 10.39.

el Hijo del hombre ha de ser glorificado.

24 De cierto, de cierto os digo, 'que si el grano de trigo no cae en la tierra y muere, él solo queda; mas si muriere, mucho fruto lleva. 25 El que ama 'su vida, la per

11 Porque muchos de los Judíos Lc. 14. 26. derá; y el que aborrece su vida en iban y creían en Jesús por causa de él.

[blocks in formation]

este mundo, para vida eterna la guardará.

26 Si alguno me sirve, sígame; y mdonde yo estuviere, allí también estará mi servidor. Si alguno me sirviere, mi Padre le honrará.

27 Ahora "está turbada mi alma; ¿y qué diré? Padre, sálvame de esta hora. Mas por esto he venido en esta hora.

28 Padre, glorifica tu nombre. Entonces vino una voz del cielo: Y lo he glorificado, y lo glorificaré otra vez.

15 No temas, hija de Sión: hep Zac. 9. 9. 29 Y la gente que estaba preaquí tu Rey viene, sentado sobre un pollino de asna.

ron

8 ver. 23.

cp. 7. 39.

y 14. 30.

16 Estas cosas no las entendie- Le. 18. 34. sus discípulos de primero; rcp. 11. 42. Sempero cuando Jesús fué glorificado, entonces se acordaron de que estas cosas estaban escritast ep. 16. 11 de él, y que le hicieron estas cosas. 17 Y la gente que estaba con él, daba testimonio de cuando llamó u cp. 3. 14 á Lázaro del sepulcro, y le resu- Cp. 6.44. citó de los muertos. 18 "Por lo cual también había ver. 11. venido la gente á recibirle, porque había oído que él había hecho esta señal;

19 Mas los Fariseos dijeron entre sí: ¿Veis que nada aprovecháis? he aquí, el mundo se va tras de

[blocks in formation]

sente, y había oído, decía que había sido trueno. Otros decían: Angel le ha hablado.

30 Respondió Jesús, y dijo: 'No ha venido esta voz por mi causa, mas por causa de vosotros.

31 Ahora es tel juicio de este mundo; ahora el príncipe de este mundo será echado fuera.

32 Y yo, si fuere levantado "de la tierra, "á todos traeré á mí mismo. 33 Y esto decía dando á entender de qué muerte había de morir.

34 Respondióle la gente: Nosotros hemos oído de la ley, "que el Cristo permanece para siempre; ¿cómo pues dices tú: Conviene que el Hijo del hombre sea levantado? ¿Quién es este Hijo del hombre?

Jesús doc

S. JUAN 12

6 Re xubij, man roma ta ri guerucuxlahaj ri póbre; xa roma rija elekon, y rucuan ri yacbel-méro, y xrelesala jatak ri diya chupan.

7 Jari-tok ri Jesús xubij: Man tanek: richin ri kij tok xquimuk ruya

con re.

8 Ri póbre, jantape e co iviquin, ja yin man guicoje ta jantape iviquin.

9 Jari-tok e quiy vinek e Judío xquetamaj chi Jesús co-vi chiri; y man xe ta roma Jesús xepe, chuka chutzetic ri Lázaro, ri xucasoj chiquicojol ri caminaki.

10 Y ri nimalaxela tak sacerdóte xquiya chiquivech, richin diquicamisaj chuka ri Lázaro;

11 Roma e quiy chique ri Judíos diquijachala-can-qui quiquin rije xquinimaj ri Jesús roma rija.

12 Ri rucan-el kij, e quiy vinek ri xepe pa nimakij, tok xcacaxaj chi Jesús petenek pa Jerusalem,

13 Xquiquen ruxak rámix, xehel-pe chuculic, y xesiquin: ¡Hosánna, Urtisan ri petenek pa rubi ri Ajaf, ri Rey richin Israel!

14 Jesús xril jun alaj búro, y xtzuye chirij; achihel tzibatel-can:

15 Man taxibij-avi, rumihal Sión: tatzu, ri Rey avichin petenek, tzuyul chirij jun alaj búro.

16 Re nahoj re man xkax ta chiquivech ri rutijoxel ri nabey: y tok Jesús xya rucojlen, jari-tok xoka pa quicux rije chi jare tzibatel-can chirij rija, y xquiben chire re nahoj

re.

17 Y ri vinek ri e co riquin, xquikalajirisaj tok xroyoj ri Lázaro ri acuchi mukun-vi, y xucasoj chiquicojol ri caminaki.

18 Roma-re chuka xquicul ri vinek, roma ri cacaxan chic chi rija rubanun re retal re.

19 Y ri Fariséo xquibij-ka chiquivech: ¿La ditzet chi manjun dichec? titzu ri vinek e benek chirij rija.

pa Jerusalem 20 Y e co jun-cahi Griégos chiquicojol ri xejote-pe che ri nimakij chi doquixucu-qui chuvech.

21 Jere xehapon ca riquin ri Felipe, chi rija aj-Betsáida pa rucuénta Galiléa, xquicutuj utzil chire, xquibij: Táta, dikajo ta dikatzet ri Jesús.

22 Xpe ri Felipe, xubij chire ri Andrés: Jari-tok ri Andrés riquin Felípe xquibij chire Jesús.

23 Jari-tok Jesús xuculuba, xubij chique: Ri hóra xoka-yan tok ri Rucajol ri achin xtiya-na rucojlen.

24 Kitzij y kitzij nibij chive, chi ri jun runak trígo vi man xtitzak ta pan ulef y xtiquen, rija ruyon oc dicoje-can; y vi xtiquen, quiy ruvech xtuya.

25 Ri achique yalan drajo ri rucaslen, derusacha; y ri dretzelaj ri rucaslen chuvech re ruvachulef re, xtuyec richin caslen jumul.

26 Vi xabachique guisamajin, quirokaj: y ri acuchi xquicoje-vi yin, chiri chuka xticoje-vi ri samajiy vichin. Vi xabachique guisamajin, ri Nata xtiyohon rukij.

27 Vacamin sachnek-nucux; ¿achique xtimbij? Nata, quinacolo chupan re hóra re. Y roma re yin petenek chupan re hóra re.

28 Nata, taya rukij ri abi. Jari-tok xpe jun chabel chicaj, xubij: Xinyayan rukij, y xtinya chic rukij jumbey.

29 Y ri vinek ri e co riquin, cacaxan, y xquibij chi cokolajay. Chaka chic xquibij: Jun ángel xchon chire.

30 Jesús xuculuba, y xubij: Man voma ta yin xpe re chabel re, xa ivoma rix.

31 Vacamin ri ruchojmil re ruvachulef re: vacamin xtelesex-el ri rutatahal re ruvachulef re.

32 Y yin, vi xquiyac chuvech ri ruvachulef, conojel xquenjec viquin. 33 Jare xubij richin dukalajirisaj achique camic xtucamibej.

34 Ri vinek xquiculuba ruvech: Roj kacaxan chupan ri ley, chi ri Crísto dicoje jantape: ¿aroma ca dabij rat: Dicatzin-na-vi diyac ri Rucajol ri achin? ¿Achique ca ri Rucajol ri achin?

« ElőzőTovább »