Oldalképek
PDF
ePub

Ri Cajolaxel

S. JUAN 5

12 Jari-tok xquicutuj chire: ¿Achique xbin chave: Tacolo-el ri avarabel y cabiyin?

13 Ri xcachojirisex-el, man retaman ta achique la; roma ri Jesús xujechel-ri quiquin ri vinek e co chupan ri lugar rí.

14 Jesús xril chic jumbey chupan ri rachoch ri Dios, xubij chire: Vacamin xacachoj; man camacun chic, richin man tipe chic jun mas cayef chavij.

15 Rija xbe, xuya rutzijol chique ri Judío, chi Jesús xcachojirisan richin. 16 Roma re ri Judíos yalan quetzelan ri Jesús, diquitej quikij richin diquicamisaj, roma xubanala jere chupan sábado.

17 Jesús xeruculuba: Ri Nata ca disamej vacamin, y yin guisamej.

18 Roma-ca-re ri Judíos mas diquitej-quikij richin diquicamisaj roma man xe ta ri dukej ri sábado, xa chuka dubij Dios chire ri Rutata, dujunumaj-ri riquin Dios.

19 Jari-tok ri Jesús xuculuba, xubij chique: Kitzij, y kitzij nibij chive: Ri Cajolaxel manjun ditiquir ta duben ruyon ka rija, xaxe ri dutzet duben ri Tatahixel: roma ronojel ri duben rija, jare chuka duben ri Cajolaxel junan.

20 Roma, ri Tatahixel drajo ri Cajolaxel, y ducut chuvech ronojel ri duben rija; y mas nimak tak banobel que chuvech jere ri xtucut chuvech, yalan chi rix xtisach-icux.

21 Achihel ca ri Tatahixel guerucasoj ri caminaki, y duya quicaslen, queri chuka ri Cajolaxel duya quicaslen achokche drajo duya-vi.

22 Roma ri Tatahixel manjun duben ruchojmil, xa xuya pa ruka ri Cajolaxel ri rubanic quichojmil conojel;

23 Richin chi conojel tiquiya-rukij ri Cajolaxel achihel diquiya-rukij ri Tatahixel. Ri man diyohon ta rukij ri Cajolaxel, chuka man duya ta rukij ri Tatahixel ri xtakom-pe richin. 24 Kitzij y kitzij nibij chive: Ri xtacaxan ri nuchabel, y xtiniman ri yin takayom-pe, co rucaslen jumul; manek xtipe ta pa chojiquil, y xel pa camic xkax chupan ri caslen.

25 Kitzij y kitzij nibij chive: Ri kij petenek, y vacamin jari, tok ri

y ri Tatahixel caminaki xticacaxaj ri ruchabel ri Rucajol ri Dios, y ri xquehacaxan xquecase.

26 Achihel ca ri Tatahixel co ri caslen riquin, queri chuka xuya che ri Cajolaxel chi dicoje ri caslen riquin.

27 Chuka xuya rukatbel-tzij richin duben quichojmil ri achiha, roma xa Rucajol achin.

28 Man tisach-icux che re; roma ri hóra xtipe, tok conojel ri e mukun xticacaxaj ruchabel;

29 Ri xebanun utz, xquehel-pe pa castajibel richin caslen; ja ri xebanun itzel, pa castajibel richin chojiquil.

30 Nuyon yin manjun guitiquir ta niben: achihel nivacaxaj queri guikaton-tzij, y choj nukatbel-tzij; roma man nicanoj ta ri nurayibel, xa ja ri rurayibel ri Tatahixel, ri xitakompe.

31 Vi nikalajirisaj chuvij ka yin, ri nukalajirisabel man kitzij ta.

32 Jun-chi-vi dikalajirisan chuvij yin; y vetaman chi ri dukalajirisaj chuvij, jari kitzij.

33 Rix xixtakon riquin Juan, y rija xukalajirisaj ri kitzij.

34 Ja yin man niquen ta ri rukalajirisabel ri achin; y jare nibij richin xquixcolotej.

35 Rija-vi ri kak ri xcat y xsakirisan: y rix xivajo xixquicot juramaj chupan ri rusakil.

36 Y co viquin jun kalajirisabel nim chuvech ri xuya ri Juan: roma ri samaj ri xuya chuve ri Tatahixel richin niquis quibanic, can je ri samaj ri guinajin chubanic, guekalajirisan vichin chi ri Tatahixel yin takayom-pe.

37 Ri xitakom-pe, ri Tatahixel, rija rukalajirisan chuvij. Manjumbey ivacaxan ta ri ruchabel, chuka man itzeton ta ruvech.

38 Chuka man co ta ri ruchabel pan ivánima; roma ri xutek-pe Rija, jare man dinimaj ta.

39 Tinicoj ri e Tzibatel-can, roma dichob chi coma rije co chic iviquin ri icaslen jumul; y je ri guekalajirisan chuvij yin.

40 Man divajo ta guixpe viquin richin dicoje icaslen.

[blocks in formation]

a ver. 23.

de los panes

ronse como número de cinco mil varones.

11 Y tomó Jesús aquellos panes, y "habiendo dado gracias, repartió á los discípulos, y los discípulos á

42 Mas yo os conozco, que no tenéis amor de Dios en vosotros. 43 Yo he venido en nombre de mi Padre, y no me recibís; si otro Mt. 24. 5. los que estaban recostados; asimis

viniere en su propio nombre, á aquél recibiréis.

44 ¿Cómo podéis vosotros creer, pues tomáis la gloria los unos de los otros, y no buscáis la gloria que de sólo Dios viene?

2Ts.2.3,4, 8-10.

45 No penséis que yo os tengo e cp. 3. 17 de acusar delante del Padre; hay y 8. 15. quien os acusa, Moisés, en quien vosotros esperáis.

46 Porque si vosotros creyeseis á Moisés, creeríais á mí; porque de mí escribió él.

47 Y si á sus escritos no creéis, ¿cómo creeréis á mis palabras?

PA

CAPÍTULO 6

d Lc. 24.27. eDt. 18. 15.

cp. 1. 21
y 4. 19

y 7.40
y 9. 17.

mo de los peces, cuanto querían. 12 Y como fueron saciados, dijo á sus discípulos: Recoged los pedazos que han quedado, porque no se pierda nada.

13 Cogieron, pues, é hinchieron doce cestas de pedazos de los cinco panes de cebada, que sobraron á los que habían comido.

14 Aquellos hombres entonces, como vieron la señal que Jesús había hecho, decían: Este verdaderamente es "el profeta que había de venir al mundo.

15 Y entendiendo Jesús que haLc. 16. 31. bían de venir para arrebatarle, y hacerle rey, volvió á retirarse al monte, él solo.

9 Mt. 14.

22-33.
Mr. 6.

45-51.

ASADAS estas cosas, "fuése Mt. 14.
Jesús de la otra parte de la mar

de Galilea, que es de Tiberias.

13-21. Mr. 6. 32-44. Lc. 9.

2 Y seguíale grande multitud, por-10-17. que veían sus señales que hacía en Mr. 6. 45. los enfermos.

31, 32.

3 Y subió Jesús á 'un monte, y se i Mr. 6. sentó allí con sus discípulos. 4 Y estaba cerca la Pascua, lak cp. 2. 13. fiesta de los Judíos. Mt. 14.24.

5 Y como alzó Jesús los ojos, y mcp.11.18. vió que había venido á él grande multitud, dice á "Felipe: ¿De dón-n cp. 1. 44. de compraremos pan para que coman éstos?

6 Mas esto decía para probarle; porque él sabía lo que había de hacer.

7 Respondióle Felipe: Doscientos denarios de pan no les bastarán, para que cada uno de ellos o ver. 1. tome un poco.

8 Dícele uno de sus discípulos, "Andrés, hermano de Simón Pedro: pcp.1.40,44. 9 Un muchacho está aquí que tiene cinco panes de cebada y dos pececillos; ¿mas qué es esto entre tantos?

10 Entonces Jesús dijo: Haced recostar la gente. Y había mucha hierba en aquel lugar; y recostá

16 Y como se hizo tarde, descendieron sus discípulos á la mar; 17 Y entrando en un barco, venían de la otra parte de la mar hacia Capernaum. Y era ya obscuro, y Jesús no había venido á ellos.

18 Y levantábase la mar con un gran viento que soplaba.

19 Y como hubieron navegado como 'veinticinco ó treinta mestadios, ven á Jesús que andaba sobre la mar, y se acercaba al barco; y tuvieron miedo.

20 Mas él les dijo: Yo soy; no tengáis miedo.

21 Ellos entonces gustaron recibirle en el barco; y luego el barco llegó á la tierra donde iban.

22 El día siguiente, la gente que estaba de la otra parte de la mar, como vió que no había allí otra navecilla sino una, y que Jesús no había entrado con sus discípulos en ella, sino que sus discípulos se habían ido solos;

23 Y que otras navecillas habían arribado de Tiberias junto al lugar donde habían comido el pan después de haber el Señor dado gracias;

Voho caxlanvey

y cahi chitak quer

S. JUAN 6 41 Ri nukij ri diquiya ri achiha man kos chuvech ri ulef rí: y xetzuye-ka niquen ta. e voho mil achiha lahek.

42 Vetaman ivech chi manek rajovabel ri Dios pan ivánima.

43 Yin petenek pa rubi ri Nata, y man diquen ta nuvech: vi co-chi-ta jun xtipe choj pa rubi rija, jari xtiquen ruvech.

44 Achihel tok utz xtinimaj, xa diquen ikij chi ivachbil-ivi, y man dicanoj ta ri ikij chi xaxe riquin Dios dipe-vi?

45 Man tichob chi co chi yin xquixinsujuj chuvech ri Tatahixel; co jun disujun ivichin, ri Moisés, ri achokiquin icukuban-vi icux.

46 Vi ta dinimaj ri Moisés, guininimaj ta yin; roma chuvij yin xutzibaj-can rija.

47 Vi manek dinimaj ta ri rutzibancan, ¿achihel tok xtinimaj ri nuchabel?

[ocr errors]

TANAJ 6

NOK xkax-can jere, xbe ri Jesús ri jucan chic ruchi choy ri Galiléa, ri chuka dibix Tibérias chire.

2 Y cokan jani-la vinek, roma xequitzet ri retal ri xerubanala pa quicuénta ri yavahi.

3 Jesús, ca, xjote chuva jun juyu, xtzuye chiri quiquin ri rutijoxel.

4 Nakaj chic co-vi ri Páscua, ri quinimakij ri Judíos.

5 Y tok ri Jesús xuyec runak-ruvech, y xutzet chi xehoka jani-la vinek riquin xubij chire ri Felipe: ¿Acuchi xtikalok-vi caxlanvey richin gueva re?

6 Jare xubij richin dutejtobej; roma rija retaman chic ri achique derubana.

7 Ri Felipe xuculuba ruvech: Cahi mil péso caxlanvey manek xqueruben ta, richin chi chiquijujunal diquiquen jatak.

8 Jun chique ri e rutijoxel, ri Andrés, rachalal ri Simón Pédro, xubij chire:

9 Jun chíti ala co vave co voho caxlanvey richin cebáda y cahi chitak quer riquin; ¿achique ca oc re chique e jani-la?

10 Jari-tok ri Jesús xubij: Tibana chi quetzuye-ka ri vinek. Ÿ co yalan |

11 Xuquen ri Jesús ri caxlanvey, y tok rucavoman chic, xujech chique ri tijoxela, y ri tijoxela chique ri e tzuyutzuxnek: Queri chuka che ri quer, xa janipe ri xcajo.

12 Y tok xecolaj, xubij chique ri rutijoxel: Timolo ri ruchi xebekacan, richin manjun xtisach.

13 Xquimol, ca, y xquinojirisaj cablajuj chaquech che ri ruchi ri voho caxlanvey richin cebáda, ri xbekacan chique ri xeva.

14 Jari-tok ri achiha rí, tok quitzeton chic ri retal xuben ri Jesús, xquibij: Kitzij jare ri proféta ri co chi dipena-vi chuvachulef.

15 Retaman, ca ri Jesús chi guepe chucamic, richin dequicusaj rey, xeruya-can xtzolej chic chuva ri juyu ruyon rija.

16 Y tok xkakij-ka, xexule-pe ri rutijoxel chi choy;

17 Xehoc chupan jun jucu, xebeapo ri jucan chic ruchi choy pa ruchojmil Capernaum. Y kekun chic chi, y Jesús manjani-vi toka ta quiquin.

18 Y xbeyacatej-pe ri choy riquin jun nimalej cakik dixupun.

19 Tok xebiyin-yan juba man nicaj rucan légua, xquitzet-apo ri Jesús dibiyaj pa ruvi ri choy, y xnakajub-apo riquin ri jucu: y xquixibijqui.

20 Y rija xubij chique: Xa yin; man tixibij-ivi.

21 Jari-tok rije xequicot xquiculapo chupan ri jucu: y chanin xapoxtan ri jucu chuchi ulef ri acuchi e benek-vi.

22 Ri rucan-el kij, ri vinek e co-apo ri jucan choy, tok xquitzet chi manek chic jun jucu chiri xa jun oc, y chi ri Jesús man xoc-ta-el chupan quiquin ri rutijoxel, xa quiyonil-oc ri rutijoxel xebe;

23 Y juley chic jucu xehapon pa Tibérias chunakaj ri acuchi xquitejvi ri caxlanvey, tok rucavoman chic ri Ajaf:

Jesús, pan

24 Como vió pues la gente que Jesús no estaba allí, ni sus discípulos, entraron ellos en las navecillas, y vinieron á Capernaum buscando á Jesús.

25 Y hallándole de la otra parte de la mar, dijéronle: Rabbí, ¿cuándo llegaste acá?

S. JUAN 6

cp. 5. 10.

26 Respondióles Jesús, y dijo: De a ver. 52. cierto, de cierto os digo, que me buscáis, no porque habéis visto las señales, sino porque comisteis el pan y os hartasteis. 27 Trabajad no por la comida que perece, mas por la comida que á vida eterna permanece, la cual el Hijo del hombre os dará; porqued á éste señaló el Padre, que es Dios.

28 Y dijéronle: ¿Qué haremos para que obremos las obras de Dios?

b

Lc. 4. 22. ep. 1. 45. vers. 35, cp. 4. 14. Mt. 3. 17

54, 58, etc.

y 17. 5. cp. 1. 33 У 5. 37 y 8. 18.

de vida

lo que me diere, no pierda de ello, sino que lo resucite en el día postrero.

40 Y esta es la voluntad del que me ha enviado: Que todo aquel que ve al Hijo, y cree en él, tenga vida eterna; y yo le resucitaré en el día postrero.

41 "Murmuraban entonces de él los Judíos, porque había dicho: Yo soy el pan que descendí del cielo. 42 Y decían: ¿No es éste Jesús, el hijo de José, cuyo padre y madre nosotros conocemos? ¿cómo, pues, dice éste: Del cielo he descendido?

43 Y Jesús respondió, y díjoles: No murmuréis entre vosotros. 44 Ninguno puede venir á mí, si e cp. 12. 32. el Padre que me envió no le trajere; y yo le resucitaré en el día postrero.

29 Respondió Jesús, y díjoles: Esta es la obra de Dios, que creáis ƒ Is. 54. 13. en el que él ha enviado.

30 Dijéronle entonces: "¿Qué se-Mt. 12.38. ñal pues haces tú, para que vea-h cp. 1. 18. mos, y te creamos? ¿Qué obras?

31 Nuestros padres comieron el maná en el desierto, como está i ver. 40. escrito: 'Pan del cielo les dió áp. 3. 36.

comer.

32 Y Jesús les dijo: De cierto, de cierto os digo: No os dió Moisés pan del cielo; mas mi Padre os da el verdadero pan del cielo.

33 Porque el pan de Dios es aquel que descendió del cielo y da vida al mundo. 34 Y dijéronle: "Señor, danos siempre este pan.

35 Y Jesús les dijo: Yo soy el pan de vida: "el que á mi viene, nunca tendrá hambre; y el que en mí cree, no tendrá sed jamás.

36 Mas os he dicho, que aunque me habéis visto, no creéis.

37 Todo lo que el Padre me da, vendrá á mí; y al que á mí viene, no le echo fuera.

[ocr errors]

jEx. 16. 15. Sal. 78. 24, 25.

m

ver. 33.

cp. 3. 13.

cp. 4. 15.

n He. 10. 5, 10.

o ver. 51.

cp. 4. 10.
cp. 4. 14

p Lc. 22. 19.

y 7. 37.

r cp. 17. 2. s Mt. 26.

26, 28.

Mr. 14.
22-24.

Lc. 22.

19, 20.

23-27.

45 Escrito está en los profetas: Y serán todos enseñados de Dios. Así que, todo aquel que oyó del Padre, y aprendió, viene á mí.

46 "No que alguno haya visto al Padre, sino aquel que vino de Dios, éste ha visto al Padre.

47 De cierto, de cierto os digo: 'El que cree en mí, tiene vida eterna. 48 *Yo soy el pan de vida.

49 Vuestros padres comieron el maná en el desierto, y son muertos. 50 Este es el pan que desciende del cielo, para que el que de él comiere, no muera.

51 Yo soy el pan vivo 'que he descendido del cielo. Si alguno comiere de este pan, vivirá para siempre; y "el pan que yo daré es mi carne, la cual "yo daré por la vida del mundo.

52 Entonces los Judíos contendían entre sí, diciendo: ¿Cómo puede éste darnos su carne á comer?

53 Y Jesús les dijo: De cierto, de cierto os digo: Si no comiereis la carne del Hijo del hombre, y bebiereis su sangre, no tendréis vida en vosotros.

38 Porque the descendido del cielo, "no para hacer mi voluntad, 1 Co. 11. mas la voluntad del que me envió. 54 El que come mi carne y bebe 39 Y esta es la voluntad del que u cp. 5. 30. mi sangre, tiene vida eterna; y yo me envió, del Padre: "Que todo..12 le resucitaré en el día postrero.

t ep. 3. 13.

[blocks in formation]

24 Tok xquitzet, ca, ri vinek chi ri Jesús man co ta chiri, ni ri e rutijoxel, xehoc-el rije chupan tak jucu, xepe pa Capernaum diquicanoj ri Jesús.

25 Tok xquil ri jucan ruchi ri choy, xquibij chire: Tijonel, ¿jampe xatoka vave?

26 Ri Jesús xuculuba, xubij chique: Kitzij y kitzij nibij chive, chi guinicanoj, man roma ta ri retal xehitzet, xa roma xitej ri caxlanvey, y utz xixva.

27 Man quixsamej roma ri vey ri diquis, xa roma ri vey ri dicoje richin caslen jumul, ri xtuya ri Rucajol ri achin chive: roma jare xya retal roma ri Tatahixel, ri Dios.

28 Xquibij chire: ¿Achique xtikaben richin guekasamajij ri e rusamaj ri Dios?

29 Ri Jesús xuculuba, xubij chique: Jare ri rusamaj ri Dios, chi tinimaj ri rutakom-pe rija.

30 Jari-tok xquibij chire: ¿Achique retal, ca, daben rat, richin xtikatzet, y xcatkanimaj? ¿Achique samaj daben?

31 Ri katit kamama xquitej ri mana pa tziran ruvachulef, achihel ri tzibatel-can: Caxlanvey petenek chicaj xuya chique richin xquitej.

32 Jesús xubij chique: Kitzij y kitzij nibij chive: Man Moisés ta xyohon ri caxlanvey petenek chicaj chive; xa ja ri Nata diyohon chive ri kitzij caxlanvey petenek chicaj.

33 Roma ri caxlanvey richin-pe Dios, ja ri xka-pe chicaj, y duya caslen chuvachulef.

34 Xquibij chire: Ajaf, taya chike jantape re caxlanvey re.

35 Jesús xubij chique: Yin ri caxlanvey richin caslen: ri dipe viquin, manjumbey xtinum ta; chuka ri guiniman, manjumbey xtichakchihin ta. 36 Y ximbij chive, stape yin itzeton, man dinimaj ta.

37 Ronojel janipe duya ri Tatahixel chuve, xtipe viquin; ri xtipe viquin, manek nivelesaj-ta-el.

38 Roma xika-pe chicaj, man chubanic ta nurayibel, xa ja ri rurayibel ri yin takayom-pe.

39 Jare ri rurayibel ri yin takayompe, richin ri Tatahixel: Chi conojel ri

richin caslen

xqueruya chuve, manjun xtisach ta, ja yin xquencasoj pa ruquisibel kij.

40 Jare ri rurayibel ri yin takayompe: chi ronojel ri xtitzeton ri Cajolaxel, y xtiniman rija, xticoje rucaslen jumul: y yin xtincasoj rija pa ruquisibel kij.

41 Jari-tok ri Judíos xexebeloj chirij rija, roma xubij: Yin ri caxlanvey ri xka-pe chicaj.

42 Y xquibij: ¿La man ca ja ta re ri Jesús, ri rucajol ri José, y ri rute rutata roj ketaman quivech? ¿Achihel, ca, tok dubij re: Chi chicaj yin kajnek-vi-pe?

43 Jesús xuculuba, xubij chique: Man chikichique quehibij chivech rix.

44 Manjun ditiquir ta dipe viquin, vi man xtuquen-ta-pe ri Tatahixel ri yin takayom-pe; y xtincasoj rija pa ruquisibel kij.

45 Tzibatel-can coma ri proféta: Conojel xquetijox roma ri Dios. Queca-ri ronojel ri xacaxan ri Tatahixel, y xetaman, dipe viquin.

46 Mani chi co ta jun tzeteyon ri Tatahixel, xaxe ri xel-pe riquin Dios; jare ri tzeteyon ri Tatahixel.

47 Kitzij y kitzij nibij chive: Ri guirunimaj, co rucaslen jumul.

48 Yin ri caxlanvey richin caslen. 49 Ri ivatit imama xquitej ri mana pa tziran ruvachulef, y e caminek chic.

50 Jare ri caxlanvey ri dika-pe chicaj, richin xabachique xtitijon re, man xtiquen ta.

51 Yin ri caxlanvey caslic xika-pe chicaj: vi co jun xtitijon re caxlanvey re, xticase jumul, y ri caxlanvey xtinya yin ja ri nutiojil, jari xtinya roma ri quicaslen ri aj-ruvachulef.

52 Jari-tok ri Judíos xquicululahajqui, xquibij: ¿Achihel tok utz re duya ri rutiojil chike richin dikatej?

53 Jesús xubij chique: Kitzij y kitzij nibij chive: Vi man xtitej ta ri rutiojil ri Rucajol ri achin y vi man xtikum ta ri ruquiquel, manek caslen xticoje ta iviquin.

54 Ri xtitijon ri nutiojil, y xtikumun ri nuquiquel, co rucaslen jumul: y yin xtincasoj pa ruquisibel kij.

« ElőzőTovább »