Oldalképek
PDF
ePub

Rukalajirisabel

S. JUAN 1 jucan chic apo ruchi ri Jordán, ri acuchi xkasan-vi-ya ri Juan.

29 Pa rucan-el kij ri Juan xutzet-apo ri Jesús petenek riquin rija, y xubij: Titzu-apo ri Rucarnélo ri Dios, ri delesan ri rumac ri ruvachulef.

30 Jare ri achokchij xinbij: Chuvij yin petenek jun achin, ja rija nabey chinuvech: roma can nabey-vi chinuvech yin.

31 Y yin manek-vi vetaman ta ruvech; xa richin tikalajin rija chiquivech Israel, roma-ri xipe guikasan-ya riquin ya.

32 Ri Juan xukalajirisaj, xubij: Xintzet ri Espíritu xbeka-pe chicaj achihel palóma, y xcoje pa ruvi rija. 33 Yin manek-vi vetaman ta ruvech; xa ja ri xitakom-pe chukasaxic-ya riquin ya jari xbin chuve: Ri achok pa ruvi xtatzet chị xtika-vi ri Espiritu y xticoje pa ruvi rija, jare ri dikasan-ya riquin Lokolej Espíritu.

34 Yin xintzet y xinkalajirisaj-can chi jare ri Rucajol ri Dios.

35 Pa rucan-el kij co chic jumbey ri Juan quiquin e cahi chique ri rutijoxel.

36 Y xutzu-apo ri Jesús dibiyaj chiri, xubij: Titzu ri Rucarnélo ri Dios.

37 Xcacaxaj ri e cahi tijoxel dichon, y xcokaj ri Jesús.

38 Tok xtzuhun-can ri Jesús, y xerutzet chi cokan, xubij chique: ¿Achique dicanoj? Rije xquibij chire: Rabi, (dubij chitzij, Tijonel) ¿acuchi at co-vi?

39 Xubij chique: Quixampe y titzeta. Xepe, ca, xquitzet ri acuchi co-vi, y xecoje-ka riquin rija ri kij rí: roma xkakij-yan chiri.

40 Jari ri Andrés, rachalal ri Simón Pédro, jun chique ri e cahi ri xehacaxan ri Juan, y xehokan ri Jesús.

41 Rija xril-na nabey ri Simón ri rachalal, y xubij chire: Xkil ri Mesías (dubij chitzij, ri Crísto).

42 Xuquem-pe chuvech ri Jesús. Tok Jesús xutzu-apo rija, xubij: Rat ri Simón, rucajol ri Jonás: rat xtabinihaj Céphas (dubij chitzij, Abej).

43 Pa rucan-el kij Jesús xrajo xbe

ri Juan pa Galiléa, y xril ri Felípe, ri achokche xubij-vi: Quinavokaj.

44 Ri Felipe aj-Betsáida, quitinamitvi ri Andrés y ri Pédro.

45 Ri Felipe xril ri Natanael, xubij chire: Xkil ri achokchij xutzibaj-can ri Moisés chupan ri ley, y ri e proféta: ri Jesús, ri rucajol ri José, aj-Ñazaret. 46 Xubij Natanael chire: ¿Co cami juba utz elenek-pe pa Nazaret? Felipe xubij chire: Catampe y tatzeta. 47 Ri Jesús xutzet petenek ri Natanael riquin, y xubij chirij rija: Titzu jun kitzij aj-Israel: ri manek koloj ta riquin.

48 Ri Natanael xubij chire: ¿Acuchi avetaman-vi nuvech? Jesús xuculuba, xubij chire: Ca manjani caroyoj ri Felipe, tok at co chuxe ri víquix xantzet.

49 Xuculuba Natanael, xubij chire: Tijonel, rat Rucajol ri Dios; rat ri Rey richin Israel.

danimaj roma ximbij chave: Xantzet 50 Jesús xuculuba xubij chire: ¿La chuxe ri víquix? mas nimak tak samaj xtatzet que chuvech re.

51 Y xubij chire: Kitzij

kitzij nibij chive: Vacamin y chikavech apo xtitzet ri caj jakel, y ri ruhángel ri Dios guejote-el y gueka-pe pa ruvi ri Rucajol ri achin.

Y

TANAJ 2

PA rox kij xban jun culubic pa Caná pa rucuénta Galiléa; y co chiri ri rute ri Jesús.

2 Xoyox chuka ri Jesús quiquin ri rutijoxel pa culubic.

3 Tok xbequis ri ruyahal úva, ri rute ri Jesús xubij chire: Manek chic ruyahal úva ta quiquin.

4 Ri Jesús xubij chire: ¿Achique nucuénta yin aviquin, ixok? manjani toka ri nukijul.

5 Ri rute xubij chique ri banuy utzil: Xabachique ri xtubij chive, tibana. 6 E co-vi chiri vaki abej raxyabel, achihel ri can-quichin-vi ri Judíos richin chajbel, duben dika cahi-oxi nimak tak kel chupan jujun.

7 Jesús xubij chique: Quehinojirisaj re raxyabel re chi ya. Y xequinojirisaj ca chuchi.

[blocks in formation]

Sal. 16. 10.

Lc. 24.
27, 44.

cp. 20. 9.

b cp. 3. 2

9 Y como el maestresala gustó el agua hecha vino, que no sabía de dónde era (mas lo sabían los sirvientes que habían sacado el agua), el maestresala llama al esposo, 10 Y dícele: Todo hombre pone y 4. 45. primero el buen vino, y cuando están satisfechos, entonces lo que es peor; mas tú has guardado el buen vino hasta ahora.

11 Este principio de señales hizo ccp.6.61,64 Jesús en Caná de Galilea, dy manifestó su gloria; y sus discípulos creyeron en él.

12 Después de esto descendió á Capernaum, él, y su madre, fy hermanos, y discípulos; y estuvieron allí no muchos días.

[blocks in formation]

y 13. 11 dcp. 1. 14.

y 21. 17.

e cp. 7. 50
y 19. 39.

y 24. 20.

el templo

acordaron que había dicho esto; y creyeron á la Escritura, y á la palabra que Jesús había dicho.

23 Y estando en Jerusalem en la Pascua, en el día de la fiesta, muchos creyeron en su nombre, viendo las señales que hacía.

24 Mas el mismo Jesús no se confiaba á sí mismo de ellos, porque él conocía á todos,

25 Y no tenía necesidad que alguien le diese testimonio del hombre; porque él sabía lo que había en el hombre.

CAPÍTULO 3

Y HABÍA un hombre de los Fariseos que se llamaba NicoMt.12.46. demo, príncipe de los Judíos. Lc. 23, 35 2 Este vino á Jesús de noche, y cp. 12. 42. díjole: Rabbí, sabemos que has venido de Dios por maestro; porEx. 12. 14. que nadie puede hacer estas señales que tú haces, si no fuere Dios con él.

cp. 6. 4.

y 11. 55.

cp.2.11,23

y 5. 36

Lc. 2.

12, 13.

14 Y halló en el templo á los que y 9. 16, 33 vendían bueyes, y ovejas, y palo-v14.10.11. mas, y á los cambiadores sentados. 15 Y hecho un azote de cuerdas, echólos á todos del templo, y las ovejas, y los bueyes; y derramó los dineros de los cambiadores, y trastornó las mesas;

16 Y á los que vendían las palomas, dijo: Quitad de aquí esto, y no hagáis la casa de "mi Padre casa de mercado.

17 Entonces se acordaron sus discípulos que está escrito: El celo de tu casa me comió.

Mt. 21.
Mi
15-17.
Ga. 6. 15.
Jn. 3. 9.

I cp. 1. 13.

1

m Lc. 2. 49.
Hch. 2.38.

nMr. 16.16.

[ocr errors]

Tit. 3. 5.
pep. 1. 13.
Co.15.50.
Sal. 69. 9.

[ocr errors]
[blocks in formation]

3 Respondió Jesús, y díjole: De cierto, de cierto te digo, 'que el que no naciere otra vez, no puede ver el reino de Dios.

4 Dícele Nicodemo: ¿Cómo puede el hombre nacer siendo viejo? ¿puede entrar otra vez en el vientre de su madre, y nacer?

5 Respondió Jesús: De cierto, de cierto te digo, que el que no naciere de "agua y del Espíritu, no puede entrar en el reino de Dios. 6 "Lo que es nacido de la carne, carne es; y lo que es nacido del Espíritu, espíritu es.

7 No te maravilles de que te dije: Os es necesario nacer otra vez. 8 El viento de donde quiere sopla, y oyes su sonido; mas ni sabes de dónde viene, ni á dónde vaya: así Mr. 14.58. es todo aquel que es nacido del Espíritu.

19 Respondió Jesús, y díjoles: 'Destruid este templo, y en tres & Mt. 26.61 días 'lo levantaré.

y 27. 40.

20 Dijeron luego los Judíos: En tcp. 10. 18. cuarenta y seis años fué este templo edificado, ¿y tú en tres días lo ucp.6.52,60. levantarás?

21 Mas él hablaba "del templo de 1 Co.6.19. su cuerpo.

22 Por tanto, cuando resucitó de

9 Respondió Nicodemo, y díjole: "¿Cómo puede esto hacerse? 10 Respondió Jesús, y díjole: ¿Tú eres el maestro de Israel, y no sabes esto?

11 De cierto, de cierto te digo, los muertos, sus discípulos sex Lc. 24. 8. que lo que sabemos hablamos, y

[blocks in formation]

8 Xubij chique: Tivelesaj vacamin, ticutu chuvech ri nimalaxel chupan ri culubic. Y xquicut chuvech.

9 Tok ri nimalaxel xutejtobej ri ya oquinek chic ruyahal-úva, y man retaman ta acuchi la petenek-vi (y ri e banuy utzil, ri xehelesan ri ya quetaman chic), ri nimalaxel xroyoj ri achin ca ruculubic,

10 Xubij chire: Ronojel achin duya nabey ri utzilej ruyahal-úva, y tok utz yan xehuquiya, ca rí ri kajnek rutzil; y rat ayacon ri utzilej ruyahal-úva ca vacamin.

11 Jare rutiquiribel retal je xuben Jesús pa Caná pa rucuénta Galiléa, y xucut ri rucojlen; y ri e rutijoxel xquinimaj rija.

12 Tok icovinek chic re xka-apo pa Capernaum, rija, quiquin ri rute, ri e rachalal, y ri e rutijoxel; y man quiy ta kij xecoje chiri.

13 Xa nakaj chic co-vi ri Páscua quinimakij ri Judíos; y xjote-el ri Jesús pa Jerusalem.

14 Xeril chupan ri rachoch ri Dios ri achique guecayin bóyix, carnélo, y palómas, y ri e quexoy méro e tzuyul. 15 Y xuben jun rapabel chi can, y xerelesaj-el conojel chupan ri rachoch ri Dios, chuka ri carnélo, y ri bóyix; y xuquiraj ri quiméro ri quexonel, y xeruticmayila ri mésa;

16 Xubij chique ri guecayin palóma: Tivelesaj vave re; y man tiben jay richin cayibel chire ri rachoch ri Nata. 17 Jari-tok xoka pa quicux ri e rutijoxel chi tzibatel-can: Ri rucuxlanic ri avachoch xirutej.

18 Ri Judíos xquiculuba, xquibij chire: ¿Achique retal dacut chikavech re gatajin riquin?

19 Xuculuba Jesús, xubij chique: Tivulaj re rachoch Dios re, y pan oxi kij xtinyec.

20 Xquibij chanin ri Judíos: Pa cavinek vaki juna xpabex re rachoch ri Dios re, ¿y rat pan oxi kij dayec?

21 Y rija xa ditzijon-vi chirij ri rachoch Dios chi ja ri ruchacul.

22 Roma-re, tok xcastej chiquicojol ri caminaki, ri e rutijoxel xoka pa

ri rachoch Dios quicux chi xubij-can re: y xquinimaj ri Tzibatel-can y ri chabel ri xubij-can Jesús.

23 Y tok co pa Jerusalem chupan ri Páscua, chupan ri nimakij, e quiy xeniman pa rubi, tok xquitzet ri retal ri xerubanala.

24 Y ri Jesús man rucukuban ta rucux quiquin rije, roma retaman quivech conojel,

25 Y manek xcatzin-vi chire chi co ta xtikalajirisan ri achin; roma retamanvi ri co pa ránima ri achin.

COV

TANAJ 3

O-VI jun achin cachbil ri Fariséo, chi rubinihan Nicodémo, jun principal quichin ri Judíos.

2 Jare xpe riquin Jesús chaka, xubij chire: Tijonel, ketaman chi at tijonel at elenek-pe riquin Dios: roma manjun ditiquir dibanun ta re retal daben, vi ta manek Dios riquin.

3 Xuculuba Jesús, xubij chire: Kitzij y kitzij nibij chave, chi ri manek chic xtalex jumbey, man ditiquir ta dutzet rajavaren ri Dios.

4 Ri Nicodémo xubij chire: ¿Achihel tok utz xtalex ri achin xa rij chic? ¿la utz cami doc chic jumbey riquin ri rute y dalex chic jumbey?

5 Xuculuba ri Jesús: Kitzij y kitzij nibij chave, chi ri manek xtalex riquin ya y riquin Espíritu, manek utz ta xtoc pa rajavaren ri Dios.

6 Ri ralaxiben riquin tihij, tihij rí; y ri ralaxiben riquin ri Espíritu, espíritu rí. 7 Man tisach-acux roma re ximbij chave: Dicatzin-na-vi chi guixalex chic jumbey.

8 Ri cakik xabacuchi drajo dixupunvi, y davacaxaj ruchabel; y man avetaman ta acuchi dipe-vi, ni acuchi dibe-vi; que-ca-ri ronojel ri achique ralaxiben riquin ri Espíritu.

9 Xuculuba ri Nicodémo xubij chire: ¿Achihel tok utz dibanatej re?

10 Xuculuba ri Jesús xubij chire: ¿Rat quitijonel ri Israel, y la man avetaman ta re?

11 Kitzij y kitzij nibij chave, chi ri ketaman dikatzijoj, y dikakalajirisaj

El don

S. JUAN 3 lo que hemos visto, testificamos; y a cp. 1. 28. no recibís nuestro testimonio. 12 Si os he dicho cosas terrenas, 15, 34. y no creéis, ¿cómo creeréis si os dijere las celestiales?

el

b ver. 32.
с ср. 1. 7,

de Dios

| Rabbí, el que estaba contigo "de la otra parte del Jordán, del cual tú diste testimonio, he aquí bautiza, y todos vienen á él.

27 Respondió Juan, y dijo: No puede el hombre recibir algo, si · no le fuere dado del cielo.

13 Y nadie subió al cielo, sino d cp. 6. 62. el que descendió del cielo, ele cp. 6. 38, Hijo del hombre, que está en 42, 51, 58. 28 Vosotros mismos me sois tescielo. fcp.1.20.27. tigos que dije: 'Yo no soy el Nm, 21.9. Cristo, sino que soy enviado dehcp. 1. 23. lante de él.

14 Y como Moisés levantó la serpiente en el desierto, así es necesario que el Hijo del hombre ¿sea levantado;

15 Para que todo aquel que en él creyere, no se pierda, sino que 'tenga vida eterna.

Mt. 25. 1. v12.32,34. Jue.14.21.

i cp. 8. 28

29 El que tiene la esposa, ‘es el esposo; mas el "amigo del esposo, que está en pie y le oye, se goza grandemente de la voz del esposo; I ver. 36. así pues, este mi gozo es cumplido. cp.6.40,47 30 "A él conviene crecer, mas á 1 Jn. 4. 9. mí menguar.

m Ro. 5. 8.

n Mt. 3. 11.
o Ro. 8. 32.

Q ver. 13.

31 El que de arriba viene, sobre PP. 1. 18. todos es: "el que es de la tierra, r1Co.15.47. terreno es, y cosas terrenas habla: cp. 10. 36. el que viene del cielo, sobre todos

u ver. 11.

16 Porque de tal manera "amó Dios al mundo, que ha dado á su Hijo "unigénito, para que todo aquel que en él cree, no se pierda, mas tenga vida eterna. 17 Porque no envió Dios á sus Hijo al mundo para que condene al mundo, mas para que el mundo sea salvo por él. 18 El que en él cree, "no es condenado; mas el que no cree, ya es condenado, porque no creyó en el nombre del unigénito Hijo de Dios. 19 Y esta es la condenación: "por-a cp. 1. 4, que la luz vino al mundo, y los hombres amaron más las tinieblas que la luz; porque sus obras eran malas.

20 Porque todo aquel que hace lo malo, aborrece la luz y no viene á la luz, porque sus obras no sean redargüidas.

21 Mas el que obra verdad, viene á la luz, para que sus obras sean manifestadas que son hechas en Dios.

Mt. 18.11. cp. 1. 18. cp. 8. 26 rep.1.10,11. 52 9.

y 15. 15.

z 1 Jn. 5. 10.

bcp. 1. 5.

c Mt. 3. 17.

ep. 5. 20.

d Hab. 2. 4.
cp. 1, 12

es.

32 Y lo que "vió y "oyó, esto testifica: y nadie recibe su testimonio.

33 El que recibe su testimonio, éste signó que Dios es verdadero. 34 Porque el que Dios envió, las palabras de Dios habla: porque no da Dios el Espíritu por medida.

35 El Padre ama al Hijo, y todas las cosas dió en su mano.

36 El que cree en el Hijo, tiene 6.40,47. vida eterna; mas el que es incréEf. 5.132 dulo al Hijo, no verá la vida, sino que la ira de Dios está sobre él.

e Ro. 13. 12.

fcp. 3.

22, 26.

22 Pasado esto, vino Jesús con sus discípulos á la tierra de Judea; y estaba allí con ellos, 'y bautizaba. cp. 4. 2. 23 Y bautizaba también Juan en hep. 2. Enón junto á Salim, porque había 11, 12. allí muchas aguas; y venían, y eran bautizados.

CAPÍTULO 4

E manera que como Jesús en

oído que Jesús hacía y 'bautizaba más discípulos que Juan,

2 (Aunque Jesús no bautizaba, sino sus discípulos),

3 Dejó á 'Judea, y fuése "otra vez á Galilea.

4 Y era menester que pasase por Samaria.

24 Porque Juan no había sido i Mt. 4. 12. 5 Vino, pues, á una ciudad de

[blocks in formation]

Ri rusipanic

S. JUAN 3

ri katzeton; y manek diquen ta ri kakalajirisabel.

12 Vi man dinimaj ta ri nahoj richin ri ruvachulef ri ximbij chive, ¿achihel tok xtinimaj vi ta xtimbij ri chicajil nahoj chive?

13 Manjun jotol ta chicaj, xaxe ri xka-pe chicaj, ri Rucajol ri achin, ri co chicaj.

14 Achihel ri Moisés xuyec ri cumetz chupan ri tziran ruvachulef, queri dicatzin-na-vi chi ri Rucajol ri achin diyac.

15 Richin chi ronojel ri xtiniman rija, man xtisach ta, xa xticoje rucaslen jumul.

16 Roma yalan xrajo Dios ri ruvachulef, chi xuya ri juney Rucajol, richin chi ronojel ri xtiniman rija,man xtisach ta, xa xticoje rucaslen jumul. 17 Roma ri Dios man xutek-ta-pe ri Rucajol chuvachulef chukatic-tzij pa ruvi ri ruvachulef; xa richin ticolotej ri ruvachulef roma rija.

18 Ri xtiniman rija, man dikatatejta-tzij pa ruvi; y ri manek xtiniman ta xkatatej-yan-tzij pa ruvi, roma manek xunimaj ta pa rubi ri juney Rucajol ri Dios.

19 Jare ri chojiquil katon: roma ri sakil xpe chuvachulef, y ri achiha mas xcajo ri kekun que chuvech ri sakil; roma e itzel ri quibanobal.

20 Roma ronojel ri samajiy itzel, dretzelaj ri sakil y man dipe ta chuvech ri sakil, richin man quekalajin ri e rubanobal.

21 Ja ca ri samajiy kitzij, dipe chuvech ri sakil, richin quekalajin ri rubanobal chi e samajin roma ri Dios.

22 Tok icovinek chic re, ri Jesús xpe rachbil ri e rutijoxel pa rucuénta Judéa; y co-vi chiri quiquin rije y xkasan-ya.

23 Xkasan-ya chuka ri Juan pan Enón, chunakaj Salim, roma co-vi quiy ya chiri; y xepeteyaj y xkasaloxya pa quivi.

24 Roma ri Juan manjani-vi tiya ta pa cársia.

25 Y xyacatej jun tzij chiquicojol ri e rutijoxel ri Juan y ri Judíos chirij ri chajonic.

26 Y xehapon riquin ri Juan, xquibij

ri Dios chire: Tijonel, ri xcoje aviquin ri jucan apo Jordán, ri xakalajirisaj, jari dikasan-ya y conojel guehoka riquin rija.

27 Xuculuba ri Juan xubij: Man ditiquir ta ri achin duquen juba, vi man chicaj ta diya-vi-pe chire.

28 Utz dikalajirisaj rix chi ximbij: Man yin ta ri Crísto, xa yin takom-pe chuvech rija.

29 Ri co riquin ri ixok ca ruculubic, jari ri achin ca ruculubic; y ri rachbil ri achin ca ruculubic ri pahel y dracaxaj rija, yalan diquicot roma ri ruchabel ri achin ca ruculubic; queca-ri ri nuquicoten xtzaket-yan.

30 Rija rucamon dinimer, y yin guichutiner.

31 Ri petenek chicaj, pa quivi conojel rí: ri aj ruvachulef, aj ruvachulef rí, y tzij richin ri ruvachulef dichon: ri petenek chicaj pa quivi conojel rí.

32 Ri xutzet y ri xracaxaj, jare dukalajirisaj; y manjun diculun ta ri rukalajirisabel.

33 Ri culuyun ri rukalajirisabel, jare xyohon retal chi kitzij ri Dios. 34 Roma ri rutakom-pe ri Dios, ruchabel ri Dios dichon: roma man etatel ta duya Dios ri Espíritu.

35 Ri Tatahixel drajo ri Cajolaxel, y ronojel xuya pa ruka.

36 Ri xtiniman ri Cajolaxel, co rucaslen jumul: y ri manek xtiniman ta ri Cajolaxel, manek xtutzet ta ri caslen, xa ja ri royoval ri Dios co pa ruvi rija.

JA

TANAJ 4

ca tok Jesús xretamaj chi ri e Fariséo cacaxan chic chi Jesús guerumol y dukasaj-ya pa quivi mas e quiy tijoxel que chuvech ri Juan,

2 (Stape ri Jesús man xkasan-taya, xa ja ri e rutijoxel),

3 Xuya-can ri Judéa, xbe chic jumbey pa Galiléa.

4 Can dico-na-vi pa rucuénta Samária.

5 Xapon, ca, pa jun tinamit pa rucuénta Samária rubinihan Sicar, chunakaj ri juyu chi Jacob xuya chire José rucajol.

6 Y co-vi chiri ri ralaxibel-ya richincan ri Jacob. Cosnek, ca, Jesús roma

« ElőzőTovább »